Live · miercuri, 7 octombrie 2026 Stirimedia · Est. 2026
Azi in Romania · Andrei Radu

Accesul dificil și costurile restricționează participarea la activități educaționale culturale

Barometrul Consumului Cultural 2024 evidențiază faptul că participarea la activitățile de educație culturală în România rămâne limitată, principalele obstacole fiind accesul dificil, lipsa de cunoștințe suficiente și costurile ridicate. Studiul arată că mulți români asociază încă cultura mai degrabă cu divertismentul decât cu dezvoltarea personală sau acumularea de cunoștințe, dominând nevoia de relaxare în consumul cultural, în detrimentul experiențelor educaționale. În 2024, 67% dintre respondenți și copiii lor nu au participat la astfel de activități, în ciuda conștientizării importanței lor. Cei care au participat au raportat în proporție de 78% că au beneficiat în principal de învățare și acumularea de informații despre artă și cultură, 70% fiind motivați să se implice mai mult în inițiative culturale, iar 42% au observat o creștere a performanțelor școlare ale copiilor ca urmare a educației culturale. Bariera majoră rămâne infrastructura culturală deficitară, mai ales în zonele rurale unde trăiesc 44% din români, iar oferta culturală insuficientă, precum festivalurile și târgurile rare, contribuie la lipsa de participare, la fel ca și barierele educaționale, inclusiv în consumul muzicii clasice. Interesul pentru patrimoniul cultural este încă ridicat, 66% vizitând anual monumente istorice sau situri arheologice, iar 42% muzee și galerii de artă. Consumul cultural include și vizionarea filmelor la cinema (38%) sau spectacolelor de teatru (23%) cu procente similare anului precedent. Evenimentele cu caracter comunitar, precum sărbători locale, slujbe religioase și întâlniri cu rude sau prieteni, atrag un segment semnificativ din populație. Generația tânără între 18 și 35 de ani își crește consumul cultural, mai ales digital, în timp ce cei între 36 și 50 de ani frecventează mai puțin evenimentele culturale din cauza volumului mare de muncă, generând astfel o ruptură culturală între generații. Internetul joacă un rol tot mai important în consumul cultural, diferențiind între consumul cultural elitist și cel de masă, axat pe divertisment. Înspre sfera privată, consumul de muzică și media online crește, în timp ce lectura, inclusiv audiobook-urile, vizionarea filmelor și programele TV clasice scad. Studiul realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) pe un eșantion de 1.064 persoane, cu o marjă de eroare de +/-3,1% și un nivel de încredere de 95%, oferă o imagine complexă asupra consumului cultural din România, subliniind provocările și potențialul neexploatat în educația culturală și accesibilitatea evenimentelor culturale.

Barometrul Consumului Cultural în România: Accesul dificil și costurile limitează participarea la activitățile educaționale culturale

Barometrul Consumului Cultural 2024, recent publicat, evidențiază faptul că implicarea Românilor în activitățile de educație culturală rămâne limitată, iar principalele obstacole sunt accesul dificil, lipsa de cunoștințe adecvate și costurile ridicate. Studiul arată o tendință pronunțată ca mulți dintre români să asocieze cultura mai degrabă cu divertismentul, decât cu dezvoltarea personală sau îmbogățirea cunoștințelor.

Cultura, între relaxare și educație

Conform raportului, nevoia de relaxare domină consumul cultural, în detrimentul experiențelor educaționale. În 2024, majoritatea respondenților — 67% — împreună cu copiii lor, nu au participat la niciun eveniment de educație culturală, chiar dacă sunt conștienți de beneficiile acestuia. Totuși, cei care au luat parte la astfel de activități au raportat rezultate pozitive: 78% au apreciat învățarea și acumularea de noi informații despre artă și cultură. În plus, 70% au declarat că dorința de a afla mai multe a crescut implicarea lor în inițiative culturale, iar 42% au remarcat o îmbunătățire a performanțelor școlare ale copiilor lor ca efect direct al educației culturale.

Infrastructura culturală — o provocare majoră

Un aspect crucial semnalat de studiu este deficiența infrastructurii culturale, în special în mediul rural, unde trăiește 44% din populația României. Chiar dacă există un public potențial numeros format din persoane care nu resping evenimentele culturale, accesul dificil le împiedică participarea. Lipsa frecvenței și varietății ofertelor culturale, precum festivaluri, târguri sau evenimente muzicale clasice, alături de bariere specifice legate de infrastructură și educație, limitează implicarea publicului.

Interesul pentru patrimoniu și evenimente culturale se menține ridicat

În ciuda acestor constrângeri, interesul pentru siturile de patrimoniu este încă ridicat. Studiul relevă că 66% dintre participanți au vizitat monumente istorice și situri arheologice cel puțin o dată pe an, iar 42% s-au deplasat în muzee, expoziții sau galerii de artă. În ceea ce privește alte forme de consum cultural, 38% au mers la cinema cel puțin o dată în 2024, iar 23% au fost la teatru, cifre similare anului precedent.

Rolul comunității și al întâlnirilor sociale în consumul cultural

Ancheta scoate în evidență și importanța evenimentelor cu caracter comunitar — sărbători, manifestări locale, slujbe religioase sau întâlniri cu prieteni și familie. Aceste tipuri de activități continuă să atragă un segment semnificativ al populației, fiind percepute ca parte integrantă a consumului cultural în societatea românească.

Generațiile și consumul cultural: un decalaj în creștere

Un alt aspect interesant al raportului îl constituie diferențele de consum cultural între generații. Tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani își cresc implicarea în cultură, mai ales în mediul digital, în timp ce persoanele din grupa de vârstă 36-50 de ani participă mai rar la evenimente culturale din cauza presiunilor intense de la locul de muncă. Această situație duce la o ruptură în legătura culturală între generații, un aspect de care autorii raportului atrag atenția.

Internetul și consumul cultural: două polarizări clare

Raportul subliniază, de asemenea, rolul tot mai important al internetului în consumul cultural local. Există două categorii distincte de consumatori: cei care accesează cultura în mod elitist, cu propuneri selectate și aprofundate, și masa largă, care urmărește conținut cultural orientat spre divertisment.

Privind consumul cultural în mediul privat, studiul arată creșteri în consumul de muzică și media online, în timp ce activitățile precum lectura (inclusiv audiobook-uri), vizionarea de filme, programe de divertisment pe televiziunea prin cablu sau alte emisiuni TV sunt în scădere.

Despre studiu

Cercetarea a fost realizată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) și s-a bazat pe un eșantion de 1.064 de persoane. Marja maximă de eroare este de +/-3.1%, cu un nivel de încredere de 95%.

Foto: Elenaphotos | Dreamstime.com
simona@romania-insider.com