Live · miercuri, 7 octombrie 2026 Stirimedia · Est. 2026

Autoritățile din Prahova se acuză reciproc în criza apei, președintele cere responsabilitate

Autoritățile din România, inclusiv Ministerul Mediului, Apele Române și Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ Prahova), se acuză reciproc pentru criza apei potabile care a lăsat peste 100.000 de persoane din județele Prahova și Dâmbovița, precum și școli și spitale, fără acces la apă curată. Această situație a început pe 5 noiembrie, când nivelul apei în barajul Paltinu a scăzut din cauza unor lucrări hidrotehnice planificate, iar ploaia a crescut turbiditatea și volumul sedimentelor, afectând calitatea apei brute și impunând întreruperea furnizării apei potabile în 12 localități din Prahova și una din Dâmbovița. Lipsa comunicării eficiente dintre instituții a fost identificată ca principala cauză a crizei. Ministerul Mediului susține că ESZ Prahova, responsabilă cu tratarea și distribuția apei, nu a raportat riscurile crescute de turbiditate și nu a activat surse alternative, încălcând obligațiile legale și contractuale. De partea cealaltă, directorul ESZ Prahova afirmă că ministrul mediului a exercitat presiuni pentru reluarea utilizării apei pentru scopuri casnice, ceea ce a fost contestat din motive de sănătate publică. Criza a fost intens politicizată, cu reproșuri și solicitări de demisie, iar președintele Nicușor Dan a atras atenția asupra consecințelor grave ale lipsei de anticipare și comunicare între instituții, subliniind necesitatea responsabilizării celor vinovați și a unui management bazat pe competență în administrația publică. Potrivit declarațiilor recente, reluarea furnizării apei către populație este așteptată pentru începutul săptămânii 7-8 decembrie, după finalizarea analizelor microbiologice, confirmând o criză care scoate în evidență vulnerabilitățile sistemului românesc de gestionare a resurselor de apă și importanța unei colaborări instituționale eficiente pentru prevenirea unor asemenea situații pe viitor.

Autoritățile române se acuză reciproc în criza apei din Prahova, președintele insistă asupra responsabilității

În plină criză a apei potabile care a afectat peste 100.000 de locuitori din județele Prahova și Dâmbovița, autoritățile române – Ministerul Mediului, Apele Române și Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ Prahova) – se învârt într-un cerc al acuzațiilor reciproce, întârziind găsirea unei soluții ferme pentru această situație critică ce a perturbat alimentarea cu apă a comunităților, școlilor și spitalelor din regiune.

Cum a început criza apei în Prahova?

Problemele au apărut în mod oficial în dimineața zilei de vineri, 5 noiembrie, când nivelul apei din rezerva Paltinu a scăzut în urma unor lucrări hidrotehnice planificate la baraj. Aceste intervenții au coincis cu ploi abundente ce au crescut turbidețea și cantitatea de sedimente în apa brută, afectând serios calitatea acesteia. Drept consecință, în 12 localități din Prahova și una din Dâmbovița s-a întrerupt complet alimentarea cu apă potabilă.

Specialiștii citați de Digi24 au confirmat că lipsa unei comunicări eficiente între instituțiile implicate a fost principalul catalizator al crizei, care a degenerat rapid într-un scandal politic și administrativ.

Acuzații reciproce între instituții

Ministerul Mediului a negat că ar fi fost informat sau că ar fi ignorat semnalele privind riscul întreruperii alimentării cu apă. Reprezentanții ministerului susțin că ESZ Prahova, instituția responsabilă cu tratarea și distribuția apei, nu a raportat la timp creșterea semnificativă a turbideții care putea duce la imposibilitatea procesării apei, și implicit, la oprirea livrării apei potabile.

Mai mult, oficialii ministerului au acuzat ESZ Prahova de neîndeplinirea unor obligații legale clare: menținerea unor rezerve minime de apă, informarea imediată privind orice limitare tehnologică, evaluarea impactului turbideții în procesul de tratare, alertarea ministerului și a autorităților locale în cazul unei eventuale întreruperi și activarea surselor alternative. „Niciuna dintre aceste obligații nu a fost respectată”, au declarat reprezentanții Ministerului Mediului.

De asemenea, decizia Comitetului Județean pentru Situații de Urgență din Prahova din 6 noiembrie nu avertiza asupra unui risc de întrerupere a alimentării ca urmare a lucrărilor la barajul Paltinu, ci doar menționa că dacă aceste intervenții nu erau făcute, ar fi existat risc de oprire a apei, a specificat instituția pentru News.ro.

Replici și presiuni politice în fața crizei

Bogdan Chițescu, directorul general al ESZ Prahova, a declarat pe 30 noiembrie că ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a exercitat presiuni pentru a permite consumul apei de uz casnic pentru igienă, dar că el și Direcția de Sănătate Publică s-au opus din motive sanitare. Totodată, Diana Buzoianu a fost criticată dur de către liderul PSD, Sorin Grindeanu, care a reproșat „haosul” creat în Prahova.

Președintele țării, Nicușor Dan, a intervenit în această polemică pe 3 decembrie, pe pagina sa de Facebook, afirmând că atacurile la adresa ministrului Mediului fac parte din campania electorală pentru alegerile locale din București programate pentru 7 decembrie. Cu toate acestea, Dan a recunoscut gravitatea situației și a subliniat cât de serioase pot fi consecințele lipsei de anticipare și comunicare între instituțiile statului.

Apel la responsabilitate și reformă administrativă

Președintele a anunțat lansarea unui control pentru clarificarea cauzelor exact ale crizei, iar cei vinovați urmează să răspundă. „Dincolo de această evaluare, numirile în funcții de conducere în instituțiile statului trebuie făcute exclusiv pe criterii de competență. Chiar dacă va fi un proces îndelungat, creșterea eficienței administrației publice este obligatorie pentru ca statul să-și poată îndeplini misiunea de a servi cetățenii”, a adăugat Dan.

Șeful statului a indicat spre Apele Române ca una dintre instituțiile responsabile, făcând o paralelă cu prăbușirea minei de sare de la Praid, o altă tragedie administrată de aceeași entitate.

Situația actuală: așteptarea apei potabile

La o săptămână de la declanșarea crizei, pe 4 decembrie, ESZ Prahova a anunțat că încă așteaptă rezultatele analizelor microbiologice ale apei, care vor sosi în aproximativ trei zile. Astfel, distribuirea apei potabile către populație este prevăzută să se reia abia în weekendul 7-8 decembrie, cu multe speranțe pentru o rezolvare permanentă.

Această criză a scos în evidență atât vulnerabilitățile infrastructurii de apă cât și necesitatea unor mecanisme clare de comunicare și responsabilizare în sectorul public, pentru ca astfel de situații să nu se repete și să nu afecteze viața a zeci de mii de persoane.


Foto credit: Departamentul pentru Situații de Urgență - Facebook
radu@romania-insider.com