Live · miercuri, 7 octombrie 2026 Stirimedia · Est. 2026

Banca Centrală a României menține rata dobânzii la 6,5%, anticipând un deficit crescut al cererii agregate

Banca Națională a României (BNR) a decis pe 12 noiembrie să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, conform așteptărilor consensuale, actualizând totodată prognoza inflației ce anticipează o extindere a deficitului cererii agregate, influențând traiectoria de disinflație mai ales după septembrie 2026, când episodul tranzitoriu al inflației se va atenua. Prognoza indică o scădere modestă și fluctuanta a ratei anuale a inflației în următoarele trei trimestre, însă la un nivel semnificativ mai ridicat față de proiecția anterioară, ca efect al eliminării plafonării prețurilor la electricitate de la 1 iulie și al majorărilor TVA și accizelor din august. Ulterior, în trimestrul trei din 2026, se așteaptă o corecție puternică în jos a indicatorului, odată cu diminuarea impactului șocurilor de ofertă, deși scăderea va fi mai lentă decât anticipat anterior și de la un nivel relativ mai ridicat, reintrând în primul trimestru din 2027 și menținându-se ușor în banda țintă până la finalul perioadei de prognoză, datorită presiunilor mai puternice de disinflație generate de deficitul cererii agregate ce urmează să se adâncească mai semnificativ față de proiecția precedentă, influențat de pachetele de măsuri fiscale și bugetare corective implementate din august 2025. În concordanță cu traiectoria anticipată a inflației, consensul indică posibilitatea unor reduceri ale ratei dobânzii în prima jumătate a anului viitor și o relaxare monetară substanțială pe tot parcursul anului 2026. Potrivit Erste Group, care a analizat decizia BNR, se estimează că rata dobânzii va scădea la 5,25% până la sfârșitul anului 2026, primul tăiat fiind posibil în mai, după evaluarea efectelor eliminării definitivă a plafonării prețurilor la gaze naturale și majorărilor la alimentele de bază. Comportamentul inflației rămâne factorul decisiv în acest proces, iar din perspectiva fiscală există premise pentru tăieri mai devreme în an, chiar din februarie, dacă încrederea în revenirea inflației în ținta stabilă va fi suficient de mare. Astfel, politica monetară a României este pregătită pentru ajustări prudente în contextul tendințelor macroeconomice, cu un ochi atent asupra evoluției prețurilor și măsurilor fiscale viitoare.

Banca Națională a României (BNR) a decis, pe 12 noiembrie, să păstreze rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5%, decizie ce s-a aliniat așteptărilor consensului pieței. Totodată, banca centrală a actualizat prognoza inflației, anticipând o amplificare a deficitului cererii agregate, ceea ce va influența evoluția procesului de desinflație, în special după septembrie 2026, când perioada de inflație tranzitorie este estimată a se reduce semnificativ.

Evoluția inflației în următoarele trimestre și după

Conform noii prognoze, rata anuală a inflației va înregistra o scădere moderată în următoarele trei trimestre, însă pe un parcurs fluctuant și cu valori considerabil mai ridicate comparativ cu proiecția anterioară. Aceasta se explică prin efectele tranzitorii neașteptat de mari generate de eliminarea plafonului prețului la energie electrică în iulie și de majorările de TVA și accize aplicate de la începutul lunii august.

În trimestrul al treilea al anului 2026, inflația este așteptată să înregistreze o corecție puternică în scădere, odată cu diminuarea impactului acestor șocuri din partea ofertei. Ulterior, deși procesul de scădere va continua, ritmul va fi mai lent decât cel anticipat anterior, pornind de la un nivel relativ mai ridicat. Prognoza indică o reîntoarcere a inflației în intervalul țintă în primul trimestru al anului 2027, cu o ușoară coborâre spre limita inferioară a acestui prag până la finalul orizontului de proiecție. Această tendință este susținută de presiunile desinflaționiste generate de un deficit al cererii aggregate în creștere.

Deficitul cererii agregate și măsuri fiscale

BNR estimează că deficitul cererii agregate se va lărgi într-un ritm mai accentuat comparativ cu proiecțiile anterioare. Această tendință reflectă efectele pachetelor de măsuri corective fiscale și bugetare care vor fi implementate începând cu august 2025. Măsurile vizează ajustări care să tempereze cererea internă, contribuind astfel la controlul inflației pe termen mediu.

Perspectivele dobânzii și anticipările pieței

Pe fundalul evoluției așteptate a inflației, analiștii și participanții la piață cred într-o eventuală reducere a ratei dobânzii în prima jumătate a anului viitor și într-o relaxare monetară semnificativă pe tot parcursul anului 2026.

Într-o notă de cercetare publicată în contextul deciziei BNR, Erste Group estimează că rata dobânzii de politică monetară ar putea ajunge la 5,25% la finele anului 2026. Banca centrală urmează să monitorizeze cu atenție efectele eliminării ultimelor plafoane la prețurile gazelor naturale și la adaosurile comerciale la produsele alimentare de bază înainte să decidă o eventuală reducere a dobânzii. Dacă aceste condiții se vor manifesta conform așteptărilor, prima diminuare a dobânzii ar putea apărea la ședința din luna mai.

Erste Group anticipă o relaxare de 125 puncte de bază începând cu luna mai, până la o rată a dobânzii de 5,25% la finalul anului viitor. Comportamentul inflației va rămâne factorul crucial în determinarea momentului și amploarei ajustărilor de politică monetară. În plus, presiunile fiscale sunt susceptibile să susțină reducerea dobânzii încă din prima parte a anului. În condițiile în care încrederea privind revenirea inflației în intervalul țintă va deveni suficient de mare, există șanse ca prima scădere a ratei să se înregistreze chiar din luna februarie.


Jurnalist: Iulian
Foto: Lcva / Dreamstime.com

Pentru mai multe detalii despre decizia BNR și proiecțiile economice, accesați articolul complet.