Live · miercuri, 7 octombrie 2026 Stirimedia · Est. 2026

Banca Națională a României majorează prognoza inflației pentru finalul lui 2025 la 9,6%

Banca Națională a României (BNR) și-a revizuit în sus prognoza inflației pentru sfârșitul anului 2025, ajustând-o de la 8,8% la 9,6%, conform declarațiilor guvernatorului Mugur Isărescu prezentate pe 14 noiembrie. De asemenea, instituția anticipează o inflație de 3,7% la finalul anului 2026, în creștere față de estimarea anterioară de 3%. Această revizuire a fost determinată în special de liberalizarea pieței de energie electrică și de majorarea taxelor indirecte în trimestrul trei, unde eliminarea plafoanelor la prețurile energiei a contribuit cu 2,3% la creșterea inflației, depășind impactul majorării TVA-ului. Aproape jumătate din inflație este cauzată de taxele indirecte, TVA, accize, precum și de prețurile la electricitate și gaze naturale. Mugur Isărescu a subliniat că contextul politic și social tensionat din România influențează majorarea prețurilor mai mult decât se anticipa în lunile de vară, dar a adăugat că inflația anuală are o traiectorie descrescătoare continuă, cu o ajustare semnificativă așteptată în trimestrul trei din 2026 și revenirea în intervalul țintă în primul trimestru din 2027. În ceea ce privește economia, guvernatorul a exprimat speranța evitării unei recesiuni, deși a recunoscut dificultățile generate de politica pro-ciclică și a anticipat o creștere economică modestă de aproximativ 1% pentru întregul an 2025, chiar dacă trimestrul al patrulea ar înregistra o scădere. Referitor la cursul de schimb, Isărescu a afirmat că euro nu va scădea sub nivelul de 5 lei, iar piața valutară rămâne stabilă. Totodată, a lăudat modul în care actualul guvern gestionează criza deficitului public și a exprimat scepticism față de o eventuală majorare a TVA, considerând-o o taxă regresivă ce ar afecta disproporționat categoriile sociale vulnerabile. Datele INS din octombrie 2025 relevă o rată anuală a inflației de 9,8%, cu creșteri de prețuri de 10,96% la bunurile non-alimentare, 10,52% la servicii și 7,57% pentru alimente, în timp ce BNR a decis menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5%, anticipând un deficit al cererii agregate ce va influența traiectoria de disinflație după septembrie 2026, când episodul inflației tranzitorii va dispărea. Această analiză evidențiază provocările majore cu care se confruntă economia României în perioada următoare, oferind totodată o perspectivă clară asupra măsurilor adoptate pentru stabilizarea prețurilor și menținerea echilibrului macroeconomic.

Banca Națională a României majorează prognoza inflației pentru finalul lui 2025 la 9,6%

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în sus estimarea inflației pentru sfârșitul anului 2025, ajustând-o de la 8,8% la 9,6%. Totodată, instituția anticipează că inflația va fi de 3,7% la finele anului 2026, comparativ cu 3% în proiecția anterioară, conform datelor prezentate vineri, 14 noiembrie, de guvernatorul Mugur Isărescu.

Această creștere semnificativă a traiectoriei inflației, față de raportul anterior, este cauzată în principal de liberalizarea pieței energiei electrice și de majorarea taxelor indirecte în trimestrul al treilea, în special pe segmentul electricității. Eliminarea plafonului de preț la electricitate a contribuit la o urcare a inflației cu 2,3%, impact mult mai mare decât cel generat de creșterea TVA-ului.

Raportul BNR evidențiază că aproape jumătate din inflație este determinată de taxele indirecte, TVA, accize, precum și de prețurile la energie electrică și gaze naturale. „Ne aflăm într-un context politică și social tensionat în țară în acest moment, iar toate aceste discuții împing creșterile de prețuri peste nivelul anticipat în lunile de vară”, a declarat Mugur Isărescu cu ocazia prezentării Raportului trimestrial asupra inflației.

Cu toate acestea, guvernatorul a subliniat că „rata anuală a inflației calculate pe baza indicelui prețurilor de consum urmează o traiectorie aproape continuu descendentă, cu o corecție largă estimată pentru trimestrul trei al anului viitor”. Potrivit BNR, revenirea inflației în intervalul țintă este prevăzută pentru primul trimestru al anului 2027.

Referitor la evoluția economică în trimestrul al doilea, marcată de scădere, Mugur Isărescu s-a declarat optimist: „Sper să evităm o recesiune; nu este ușor când încerci o politică prociclică. Vorbesc din speranță și din experiența mea proprie. Nu cred că vom avea două trimestre consecutive de creștere negativă care să definească o recesiune. Dar chiar dacă s-ar întâmpla acest scenariu și am avea un trimestru patru negativ, în ansamblu pe anul acesta vom înregistra totuși o creștere de aproximativ 1%.”

În ceea ce privește cursul valutar, guvernatorul BNR a precizat că euro nu va scădea sub nivelul de 5 lei, menționând totodată că piața valutară rămâne stabilă.

Mugur Isărescu a lăudat în același timp modul în care actualul guvern gestionează criza deficitului public și a exclus posibilitatea unei creșteri a TVA. „Este o taxă regresivă care ar lovi dur straturile mai sărace ale populației. În doar trei luni de implementare a programului guvernamental, direcția este mai degrabă favorabilă în raport cu datele reale. Oamenii se uită la ceea ce a fost raportat, dar acele estimări nu au fost întotdeauna solide, fiind bazate pe un program bugetar oarecum îndepărtat de realitate”, a mai spus el.

Datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate pe 12 noiembrie, arată că rata anuală a inflației în România în octombrie 2025 a fost de 9,8%. Prețurile bunurilor nealimentare au crescut cu 10,96%, serviciile cu 10,52%, iar alimentele cu 7,57%.

În aceeași săptămână, Banca Centrală a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, anticipând o majorare a deficitului de cerere agregată cu impact asupra traiectoriei disinflației, în special după luna septembrie 2026, când episodul inflației tranzitorii va începe să cedeze.


Foto: Inquam Photos | Octav Ganea
Contact: radu@romania-insider.com