Live · miercuri, 7 octombrie 2026 Stirimedia · Est. 2026
Azi in sport · Andrei Radu

Ce s-a ales de stadionul din București unde s-a jucat primul meci oficial în nocturnă. Cinci finale de Cupă găzduite de arenă

Stadionul Venus din București, inaugurat în 1931 pe locul actual al parcului Știrbei, lângă Opera Română, a fost o arenă emblematică pentru fotbalul românesc interbelic, cu o capacitate de 15.000 locuri și o infrastructură modernă pentru acea perioadă, incluzând tribune de beton, vestiare avansate, pistă de zgură, terenuri anexe, sală de recuperare și cabinet medical. Deși destinul său a fost scurt, această arenă multifuncțională a marcat istoria sportului din Capitală prin evenimente remarcabile, precum primul meci oficial de fotbal jucat în nocturnă, în 1935, și primul „cuplaj” din fotbalul românesc, în același an. Echipa reprezentativă a stadionului, Venus București, fondată în 1915 și cunoscută drept „aristocrata fotbalului românesc”, a câștigat de opt ori titlul național și a fost prima formație românească care a participat într-o competiție europeană, Cupa Europei Centrale, în 1937. Însă viața clubului și a stadionului s-a încheiat brusc la instaurarea regimului comunist, când Venus București a fost dizolvat în 1948, iar arena demolată în 1953, lăsând în loc doar un colț anonim de verdeață în parcul actual. Pe această arenă s-au disputat și cinci finale ale Cupei României, ultima în 1949, iar naționala României a susținut un meci în 1939 contra Letoniei. De asemenea, puțini știu că Steaua București, cea mai titrată echipă din țară, și-a jucat primele trei meciuri la Stadionul Venus, iar după demolare a mutat meciurile pe marile stadioane Republicii și 23 August. Astfel, Stadionul Venus rămâne o pagină importantă în istoria fotbalului românesc, simbolizând epoca de glorie a unui club și a unei arene care au influențat sportul românesc în perioada interbelică.

Ce s-a ales de stadionul din București unde s-a jucat primul meci oficial în nocturnă. Cinci finale de Cupă găzduite de arenă

În urmă cu aproape un secol, în inima Bucureștiului, s-a ridicat o arenă sportivă care avea să joace un rol crucial în istoria fotbalului românesc. Este vorba despre stadionul Venus, un loc emblematic care, deși nu mai există astăzi, a marcat momente definitorii pentru acest sport în România.

Inaugurarea și caracteristicile stadionului Venus

Stadionul Venus a fost deschis oficial în 1931, pe terenul care astăzi găzduiește parcul Știrbei, foarte aproape de Opera Română. Cu o capacitate de aproximativ 15.000 de locuri, arena reprezenta o construcție impresionantă pentru acea perioadă, fiind dedicată în principal fotbalului. Venind în întâmpinarea nevoilor unui București în plină modernizare, stadionul dispunea de tribune din beton, vestiare echipate modern, precum și o pistă de zgură pentru antrenamente și alte competiții sportive. Complexul sportiv includea și terenuri secundare, o sală pentru recuperare și un cabinet medical, facilități inedite pentru anii ‘30.

Primul meci oficial în nocturnă și alte premiere

Un moment care a rămas în istorie s-a petrecut în 1935, când pe stadionul Venus s-a jucat primul meci oficial de fotbal în nocturnă din România — un simbol al progresului tehnic și al dorinței capitalei de a ține pasul cu marile capitale europene. Tot în același an, pe 22 septembrie, aici a avut loc primul "cuplaj" din fotbalul românesc, un eveniment sportiv care a atras atenția publicului larg și consolidat reputația arenei.

Clubul Venus București – „aristocratul fotbalului românesc”

Pe acest stadion și-a avut sediul echipa Venus București, club fondat în 1915 și cunoscut drept „aristocratul fotbalului românesc”. Acest club reprezentativ al Capitalei, cu echipamentul său alb-negru, a dominat fotbalul românesc interbelic, cucerind de opt ori titlul de campion al României. În plus, Venus a fost primul club românesc care a participat în 1937 în Cupa Europei Centrale, competiție europeană prestigioasă la acea vreme. Cele mai aprige rivalități ale echipei au fost cu formații ca Unirea Tricolor, Juventus București și Ripensia Timișoara.

Sfârșitul unei ere și demolarea stadionului

Din păcate, istoria prosperă a clubului și a stadionului a fost întreruptă brutal de regimul comunist instaurat în România după 1947. Odată cu dizolvarea clubului Venus în 1948, s-a luat și decizia demolării stadionului, care a avut loc în 1953. Astfel, locul care găzduise atât de multe evenimente sportive importante a fost transformat ulterior în zona verde denumită Parcul Operei, un colț de natură ascuns între bulevardele aglomerate ale Bucureștiului.

Evenimente importante găzduite de stadionul Venus

În perioada în care a fost activ, stadionul a găzduit nu mai puțin de cinci finale ale Cupei României, ultima ediție fiind în 1949. De asemenea, echipa națională a țării a susținut un meci aici, pe 18 mai 1939, întâlnind reprezentativa Letoniei.

Un detaliu mai puțin cunoscut este că și Steaua București, cea mai titrată echipă de fotbal din România, a jucat pe această arenă primele trei meciuri din istoria sa. După desființarea stadionului Venus, „militarii” și-au mutat meciurile pe alte stadioane importante din București, precum Republicii (cap. circa 40.000 de locuri) și 23 August (cap. circa 70.000 de locuri).

Ce a rămas astăzi în locul stadionului Venus?

În prezent, stadionul Venus este doar o amintire inserată în atmosfera urbană a Capitalei. Parcul Știrbei oferă bucureștenilor un spațiu verde liniștit, dar puțini își amintesc că acolo, sub frunzele care cad toamna, se afla primul gazon oficial de fotbal din România și locul în care s-au scris primele capitole ale fotbalului românesc modern.

Stadionul Venus nu mai este vizibil astăzi, însă pentru generațiile pasionate de istorie sportivă, el rămâne un simbol al unei epoci în care fotbalul românesc începea să capete contur și prestigiu internațional. Evocarea trecutului său ne amintește de cât de importantă este conservarea memoriei sportive, chiar și atunci când locurile respective dispar fizic, lăsând în urmă doar povești și emoții.