Comisia Europeană (CE) a anunțat joi, 11 decembrie, că a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pe motivul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute în directivele privind calitatea aerului ambiental. Potrivit CE, România nu a asigurat conformitatea rețelei naționale de monitorizare a calității aerului cu cerințele legale referitoare la numărul, tipul și amplasarea punctelor de prelevare a probelor, precum și cu obiectivele obligatorii privind calitatea datelor raportate.
Istoricul avertismentelor CE către România
Procesul de avertizare a început încă din 2017, când Comisia Europeană a emis o primă notificare oficială adresată autorităților române. Aceasta a fost urmată, în 2019, de o a doua sesizare, iar recent, în iunie 2023, CE a emis o opinie motivată exprimând nemulțumirea față de lipsa măsurilor corective adecvate. Cu toate acestea, autoritățile române nu au făcut încă modificările necesare pentru a îndeplini cerințele impuse la nivel european.
Deficiențe persistente în sistemul de monitorizare
Analiza datelor recente privind calitatea aerului din România evidențiază că, în ciuda unor eforturi, inclusiv cele destinate modernizării Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, persistă nereguli semnificative. Cele mai importante probleme vizează insuficiența punctelor de prelevare a probelor și neatingerea obiectivelor minime privind calitatea datelor, relevă comunicatul Comisiei Europene.
Aceste lacune afectează monitorizarea poluanților-cheie cum sunt particulele în suspensie PM10 și PM2.5, dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NOx), metalele grele și benzo(a)pirenul — substanțe cu impact deosebit asupra sănătății umane și mediului.
Impactul asupra transparenței și legalității monitorizării aerului
Din cauza acestor deficiențe, rețeaua națională de monitorizare nu furnizează informații complete și fiabile privind calitatea aerului, așa cum solicită legislația europeană în vigoare. Comisia consideră că măsurile luate până acum de autoritățile române sunt insuficiente pentru a remedia aceste neconformități.
Astfel, decizia de a trimite România în fața CJUE este o consecință a neîndeplinirii continue a angajamentelor asumate la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecției mediului.
Contextul Directivei privind calitatea aerului și planurile europene pentru 2030
Directivele privind calitatea aerului ambiental sunt o componentă esențială a politicii UE de asigurare a unui mediu curat. Ele stabilesc limite clare pentru poluanți și impun statelor membre să monitorizeze și să raporteze date exacte, cu scopul de a gestiona și reduce nivelurile de poluare în conformitate cu standardele europene.
Aceste prevederi susțin și obiectivele Planului de Acțiune Zero Poluare pentru 2030, care urmărește o reducere semnificativă a poluării aerului, apa, solurilor și a altor surse, pentru a îmbunătăți sănătatea publică și calitatea vieții în spațiul UE.
În concluzie, referirea României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene evidențiază necesitatea unor măsuri mai ferme și mai eficiente pentru respectarea obligațiilor privind calitatea aerului. Rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile române în fața acestei decizii și ce pași concreți vor urma pentru a ajusta sistemul național de monitorizare conform normelor europene.
Irina Marica, Romania-Insider
Foto: Senatorjoanna/Dreamstime.com