Consiliul General al Municipiului București a aprobat în unanimitate un protocol de implementare pentru proiectul Centura Verde București–Ilfov, joi, 30 octombrie, marcând un pas esențial în integrarea naturii și dezvoltării durabile în regiunea capitalei. Protocolul a fost semnat între Primărie, reprezentată de managerul de oraș Lucian Judele, și Fundația Centura Verde (Fundația Centura Verde), reprezentată de Alex Găvan. Acest demers mută inițiativa ecologică de la planificarea legislativă la execuția practică.
Următoarele etape ale proiectului
În pasul următor, va fi elaborat Planul Operațional pentru Centura Verde București–Ilfov, care va defini rutele de reconectare ecologică, zonele pentru noi plantări de păduri și un calendar detaliat al implementării. Protocolul prevede ca un Comitet de Coordonare să supravegheze direcția strategică a proiectului, în timp ce un Grup de Lucru Tehnic va asigura contribuții de expertiză în planificare urbană, silvicultură și aspecte de mediu. Planul va include, de asemenea, consultări publice și va identifica surse de finanțare din sectoarele public și privat, printre altele.
Proiectul a fost inițiat de ecologistul și alpinistul Alex Găvan, fondator al Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde, care reunește peste 150 de ONG-uri, grupuri civice și figuri publice. Inițiativa s-a născut în primăvara anului 2023 pe fondul nivelurilor alarmante de poluare din București și alte orașe ale țării, combinate cu defrișările îngrijorătoare din jurul capitalei și din alte zone periurbane.
Reactii și așteptări
După votul de joi, Găvan a declarat că acesta este un proiect de sănătate publică și "cea mai mare infrastructură verde din țară, o adevărată întreprindere națională, dezvoltată în București-Ilfov și în orașele din jurul României, menită să aibă un impact sistemic asupra vieților a peste 10 milioane de persoane - peste jumătate din populație."
La rândul său, primarul interimar Stelian Bujduveanu a descris mișcarea drept un „moment istoric pentru viitorul verde al Bucureștiului”, subliniind colaborarea dintre societatea civilă și autoritățile locale. "Consiliul General a adoptat protocolul care permite proiectului să treacă de la faza legislativă la cea operațională. [...] Este un moment pe care un oraș nu și-l poate permite să-l rateze," a spus el într-o postare pe Facebook.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru inițiativă prin intermediul Oanei Cambera, consilier de stat în Cancelaria Prim-ministrului și coinițiator al legii inițiale a Centurii Verzi, introdusă în noul Cod Silvic din 2024. „Salut tranziția proiectului Centura Verde București–Ilfov de la legiferare la implementare - un pas important către orașe mai sănătoase, mai sigure și mai reziliente”, a spus mesajul.
În plus, ministrul mediului, Diana Buzoianu, care a fost și ea coinițiatoare a legii, a lăudat demersul, amintind că conceptul de Centură Verde a fost introdus în Parlament acum doi ani, alături de Florin Stoican, Oana Cambera, Alex Găvan și Daniel Sărdan. „Primăria a făcut acum un pas esențial pentru a pune în practică aceste prevederi,” a adăugat ea, menționând că Ministerul Mediului a început deja să lucreze la reglementările naționale pentru centurile verzi urbane, așteptate să fie finalizate până la începutul anului 2026.
Proiectul Centurii Verzi București–Ilfov a fost conceput ca un proiect pilot pentru inițiative similare în întreaga Românie, având scopul de a integra ecosistemele naturale în planificarea urbană și de a îmbunătăți calitatea aerului, biodiversitatea și calitatea vieții locuitorilor.
După modificările legislative introduse în noul Cod Silvic, centurile verzi au fost recunoscute la nivel național, iar pădurile din jurul Bucureștiului și-au recâștigat rolul social și de protecție. Astfel, toate cele aproximativ 26.000 de hectare de pădure din județul Ilfov au fost plasate sub protecție, permițându-se doar intervenții de întreținere sau restaurare ecologică. Aceste păduri formează fundația viitoarei Centuri Verzi București–Ilfov.