Live · miercuri, 7 octombrie 2026 Stirimedia · Est. 2026

Consiliul Superior al Magistraturii din România respinge proiectul de lege privind reducerea pensiilor magistraților

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din România a emis un aviz negativ consultativ privind proiectul de lege care prevede reducerea pensiilor magistraților cu 30% și creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 ani la standardul de 65 de ani, generând un nou episod de tensiuni între puterea executivă și cea judecătorească. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, și-a exprimat un vot categoric împotrivă, iar vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a declarat că toate instanțele și parchetele au votat împotriva inițiativei, în timp ce ministrul justiției a preferat să se abțină de la vot. Sandu a subliniat că acest vot reprezintă un protest simbolic împotriva inechităților legislative generate, evidențiind existența a trei categorii de pensionari în magistratură: cei din era Dragnea cu pensii mai mari cu 20-25% decât salariul, pensionarii din 2023 cu pensii egale cu salariul net și viitorii pensionari care vor trebui să muncească până la 65 de ani, conform noilor reglementări. Proiectul prevede ca cuantumul pensiei să fie de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, dar să nu depășească 70% din ultima indemnizație netă, iar perioada de tranziție spre vârsta de pensionare de 65 de ani va dura 15 ani începând cu 1 ianuarie 2026. Deși CSM are un rol consultativ, guvernul condus de Ilie Bolojan poate continua procesul legislativ, iar termenul limită pentru adoptarea reformei este 28 noiembrie, odată cu riscul pierderii a 231 de milioane de euro din finanțarea europeană dacă nu se respectă această dată. Discuțiile anterioare mediate de președinte între guvern și reprezentanții sistemului judiciar nu au dus la un consens, iar primul proiect a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională, fix din motive procedurale. Ministrul justiției, Radu Marinescu, a afirmat că statutul oricărei categorii trebuie revizuit numai după consultarea acesteia, susținând că guvernul cunoaște poziția magistraturii, iar atât el cât și vicepreședintele CSM au infirmat existența unui conflict între puteri. Acest subiect rămâne unul sensibil, cu impact major asupra sistemului juridic și asupra securității financiare a magistraților din România, fiind monitorizat cu atenție atât la nivel național, cât și european.

Consiliul Superior al Magistraturii respinge proiectul privind reducerea pensiilor magistraților

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un aviz negativ referitor la noul proiect de lege ce vizează pensiile magistraților, o inițiativă care reaprinde tensiunile dintre puterea executivă și cea judecătorească. Acest aviz consultativ reflectă nemulțumirea magistraților față de modificările propuse, însă guvernul condus de Ilie Bolojan poate decide să își asume răspunderea asupra legii ce prevede scăderea pensiilor magistraților cu 30%, precum și creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani, vârsta standard.

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a declarat pentru Digi24 că va vota „categoric împotrivă” în cadrul ședinței CSM. Vicepreședintele Consiliului, Claudiu Sandu, a precizat că întreaga magistratură, inclusiv instanțele și parchetele din țară, s-au pronunțat contrar propunerii guvernamentale, iar ministrul justiției, prezent la dezbateri, s-a abținut de la vot.

„În urma consultărilor cu colegii noștri din țară, atât procurori, cât și judecători, au recomandat să formulăm acest aviz negativ cu privire la proiectul de lege. Fiind un organism ales și nu numit, simțim o datorie față de colegii noștri de a respecta această voință”, a explicat Sandu pentru Digi24.

De asemenea, acesta a considerat votul drept un „protest simbolic”, menit să atragă atenția asupra inegalităților introduse de modificările legislative. „Vor exista, practic, trei categorii de pensionari în magistratură: cei din era Dragnea, cu pensii depășind salariile cu 20-25%, magistrații pensionați în 2023, care primesc pensii echivalente cu salariul net, și viitorii pensionari, care vor lucra până la 65 de ani și vor fi supuși noilor reguli”, a detaliat vicepreședintele CSM.

Ministrul justiției, Radu Marinescu, a comentat și el avizul CSM, subliniind că orice reformă a statutului unei categorii profesionale impune consultarea acesteia. Guvernul a avut deja „opinia magistraților” cu privire la această reformă a pensiilor speciale, a subliniat Marinescu. Atât acesta, cât și Claudiu Sandu au negat existența unui conflict între puterea executivă și cea judecătorească.

Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost publicat săptămâna trecută, iar CSM a avut la dispoziție 30 de zile pentru a emite un aviz consultativ. Conform documentului, pensia magistraților va reprezenta 55% din baza de calcul, adică media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu va depăși 70% din ultima indemnizație netă. Totodată, perioada de tranziție până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, începută începând cu 1 ianuarie 2026.

Negocierile anterioare dintre guvern și reprezentanții judecătorilor și procurorilor, mediate de președinte, nu au reușit să ofere un consens. Primul proiect de reformă a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie, în urma unui vot de 5 la 4 al Curții Constituționale. Motivul invocat a fost o chestiune tehnică: guvernul a înaintat legea fără a aștepta avizul CSM.

Emiterea acestui nou aviz al CSM este esențială în contextul în care România are termen limită până pe 28 noiembrie pentru reforma pensiilor de serviciu, inclusiv cele ale magistraților. Depășirea acestui termen ar putea costa țara pierderea a 231 de milioane de euro din fonduri europene. Pentru a evita această situație, guvernul a programat o ședință chiar pe 28 noiembrie pentru a adopta proiectul de lege.


Foto: Inquam Photos | Octav Ganea
Contact autor: radu@romania-insider.com