Live · miercuri, 7 octombrie 2026 Stirimedia · Est. 2026

Deficitul public al României poate scădea sub 5% din PIB după 2026

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Daianu, a declarat că deficitul bugetar al guvernului României ar putea scădea sub 6,5% din PIB anul viitor, posibil chiar să ajungă în jur de 6%, iar ulterior să se situeze sub 5% dacă vor fi combatute evaziunea fiscală și evitarea plății taxelor. În cadrul unei conferințe organizate de Curs de Guvernare, Daianu a subliniat necesitatea unui control mai strict al cheltuielilor publice, menținând creșterea acestora sub ritmul nominal al PIB, ceea ce ar putea aduce deficitul aproape de 4% pe termen mediu, după consolidarea fiscală prognozată pentru 2026, bazată pe înghețarea veniturilor (pensiilor și salariilor) și majorarea taxelor. România trebuie să revină asupra Planului Structural Fiscal pe Termen Mediu (MTFSP) pe 7 ani, aprobat de Comisia Europeană în ianuarie, dar care a devenit depășit în urma derapajului fiscal din 2025-2026. Modernizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) este esențială pentru creșterea colectării taxelor, întrucât în prezent această instituție este „capturată de grupuri de interese,” avertizează Consiliul Fiscal. Daianu a mai menționat că măsurile fiscale adoptate până acum sunt regresive și că stabilitatea socială rămâne incertă, iar deficitul structural primar necesită o corecție de 8,15% din PIB în următorii șase ani, evidențiind amploarea ajustărilor necesare. Având în vedere contextul actual, impulsul fiscal este negativ și nu sunt posibile stimulente monetare, însă transferurile din bugetul UE și unele politici industriale ar putea oferi un impuls de creștere economică. Astfel, România se confruntă cu provocări majore în domeniul fiscal, iar implementarea cu succes a acestor măsuri va fi crucială pentru echilibrarea bugetului public și pentru stabilitatea pe termen lung.

România are potențialul să reducă deficitul bugetar general sub pragul de 6,5% din PIB în anul următor, posibil chiar să se apropie de 6%, pentru ca ulterior, prin combaterea evaziunii și evitării fiscale, să coboare sub 5%, a declarat Daniel Daianu, președintele Consiliului Fiscal. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe organizate de Curs de Guvernare, relatează Ziarul Financiar.

Reducerea deficitului sub 5% – o provocare abordabilă

Daianu a subliniat că un control mai strict al cheltuielilor publice, menținute la un ritm de creștere inferior celui nominal al PIB, ar permite ulterior aducerea deficitului aproape de 4%. Aceasta ar putea fi o direcție de urmat de autoritățile române după consolidarea fiscală anunțată pentru 2026, programată să se realizeze în principal prin înghețarea veniturilor (pensiilor și salariilor) și prin majorarea taxelor, măsuri care ar trebui implementate cu succes.

Necesitatea revizuirii Planului Fiscal Structural pe termen mediu

România trebuie să actualizeze Planul Fiscal Structural pe termen mediu (MTFSP) pe 7 ani, aprobat în ultima parte a anului trecut și validat de Comisia Europeană în ianuarie, dar care a devenit depășit datorită derapajelor fiscale anticipate pentru 2025–2026.

ANAF – o instituție blocată de grupuri de interese

Consiliul Fiscal atrage atenția asupra nevoii imperative de reformare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), înainte de a aștepta o creștere semnificativă a colectării veniturilor la buget. În prezent, ANAF este considerată o instituție „capturată de grupuri de interese”, ceea ce afectează negativ eficiența acesteia.

Măsuri fiscale și impact social incert

Potrivit lui Daianu, măsurile fiscale aplicate până acum de guvern au un caracter regresiv, ceea ce afectează negativ echilibrul social, considerat în continuare un factor imprevizibil. El a reiterat că deficitul structural primar necesitând o corecție de 8,15% din PIB pe o perioadă de șase ani evidențiază amploarea ajustărilor ce trebuie făcute pentru stabilitatea fiscală.

Contextul economic: stimul fiscal inexistent, sprijin parțial din UE

În condițiile actuale, impulsul fiscal rămâne negativ, iar posibilitățile de stimulare monetară sunt limitate. Totuși, transferurile din bugetul Uniunii Europene și anumite politici industriale ar putea genera un impuls modest pentru creșterea economică a României.


Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Daianu, oferă un portret realist și critic al situației fiscale din România post-2024, evidențiind că reforma administrativă, în special în ANAF, și măsurile fiscale echilibrate sunt esențiale pentru revenirea la un deficit sustenabil sub 5% din PIB după 2026. Orizontul imediat necesită acțiuni ferme pentru limitarea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării veniturilor, altfel riscul dezechilibrelor sociale și fiscale rămâne ridicat.

Foto: Inquam Photos/George Călin
Contact autor: iulian@romania-insider.com