Live · miercuri, 7 octombrie 2026 Stirimedia · Est. 2026
Azi in Romania · Andrei Radu

Eforturile de consolidare fiscală din România, complicate de recesiunea iminentă

Capital Economics avertizează că eforturile de consolidare fiscală ale României sunt complicate de o recesiune probabilă în a doua jumătate a acestui an și de lipsa coerenței în coaliția de guvernare, concluzionând că măsurile bugetare adoptate până acum sunt insuficiente pentru stabilizarea raportului datorie publică/PIB. În acest context, costul de împrumut al României pe 10 ani, exprimat în moneda locală, este anticipat să rămână în jurul nivelului actual de 7%, dar va fi supus presiunilor odată cu epuizarea efectelor măsurilor anterioare și necesitatea unor acțiuni suplimentare. Daniel Daianu, șeful Consiliului Fiscal, estimează un deficit public de circa 6-6,5% din PIB în 2024, cu o posibilă reducere sub 5% după 2026, contingentă însă de o diminuare semnificativă a evaziunii fiscale prin reformarea ANAF, instituție catalogată drept „capturată” de interese obscure, iar digitalizarea promisă de conducerea ANAF și Ministerul de Finanțe până în 2026 ridică semne de întrebare, având în vedere eșecurile anterioare. Analistul Nichollas Farr subliniază că consolidarea fiscală actuală ar reduce deficitul primar doar cu 1,2% din PIB în 2025 și 2% în 2026, ceea ce este mult sub necesarul de 6-7% considerat esențial pentru stabilizarea datoriei publice. Astfel, noi măsuri de austeritate vor fi inevitabile, deși recesiunea iminentă și presiunile sociale generate de mentinerea pensiilor și salariilor publice la nivel constant în condițiile inflației ridicate vor complica adoptarea acestor politici. România nu are o istorie de proteste masive cauzate de austeritate, însă tensiunile interne din coaliția guvernamentală și teama de reforme ar putea bloca orice tentativă de consolidare fiscală după 2026, reflectând o perspectivă sumbră și incertă pentru economia românească în următorii ani. Această situație este tratată cu scepticism de Capital Economics, fiind influențată de factori politici, economici și de implementarea slab coordonată a reformelor fiscale, ceea ce indică un viitor dificil pentru stabilitatea financiară a țării.

Capital Economics: Eforturile României de consolidare fiscală, complicate de o recesiune probabilă

Analistul Nichollas Farr, din cadrul firmei globale de macroeconomie Capital Economics, atrage atenția că măsurile bugetare adoptate până în prezent de Guvernul României nu sunt suficiente pentru a stabiliza raportul dintre datoria publică și PIB. Mai mult, implementarea unor pași suplimentari în această direcție va fi dificilă din cauza unei recesiuni ce este considerată un scenariu „foarte probabil” în a doua jumătate a acestui an, dar și a lipsei de coerență între partidele din coaliția de guvernare.

Costul datoriei publice și presiunile viitoare

Conform analizei Capital Economics, costul finanțării guvernamentale pe termen de 10 ani, exprimat în moneda națională, va rămâne probabil la nivelul actual de circa 7% până la sfârșitul anului. Totuși, după ce efectele măsurilor bugetare anterioare vor fi asimilate, costurile de împrumut ar putea fi supuse unor presiuni sporite, mai ales dacă vor fi necesare noi acțiuni de consolidare fiscală. Barierele pentru o scădere susținută a costurilor de finanțare sunt semnificative, apreciază Farr.

Deficitul bugetar și perspectiva optimistă a Consiliului Fiscal

Într-o prezentare recentă, Daniel Daianu, președintele Consiliului Fiscal, a estimat că deficitul public ar putea ajunge la 6-6,5% din PIB în 2024, ca urmare a măsurilor deja adoptate. Totuși, el susține că acest procentaj ar putea scădea sub pragul de 5% după 2026, în condițiile reducerii substanțiale a evaziunii și evitării fiscale, datorită activității intensificate a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Deși acest scenariu pare optimist, în special raportat la performanța ANAF din trecut și la lipsa de voință politică pentru reformarea aparatului fiscal în cadrul actualei guvernări, Daianu consideră că alternativa o reprezintă majorarea cotei TVA – o soluție temporară des folosită în România în locul reformelor structurale profunde. El a calificat ANAF ca fiind o „instituție capturată”, controlată de grupuri de interese.

Promisiuni de digitalizare și scepticism justificat

Șeful ANAF, Adrian Nica, împreună cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au promis digitalizarea instituției până la finalul anului 2026, ceea ce ar urma să îmbunătățească colectarea taxelor. Cu toate acestea, astfel de angajamente, deseori susținute prin credite și consultanță din partea instituțiilor financiare internaționale, nu au avut succes în trecut, iar scepticismul Capital Economics este pe deplin justificat.

În afară de această strategie de digitalizare, calendarul reformelor guvernamentale rămâne vag și neclar.

Perspectivele privind consolidarea fiscală în anii următori

Analiza detaliată semnată de Nicholas Farr estimează că măsurile de consolidare fiscală adoptate vor reduce deficitul primar cu doar 1,2% din PIB în 2025 și cu 2% în 2026. Aceasta reprezintă mult sub nivelul de 6-7% necesar pentru stabilizarea raportului datorie publică – PIB, conform celor de la Capital Economics.

Aceste concluzii sunt în linie cu consensul existent între analiști, guvern și Comisia Europeană, astfel, este de așteptat ca România să fie nevoită să implementeze măsuri suplimentare de austeritate în anii următori pentru a controla datoria publică.

Riscul unei recesiuni și impactul social

Capital Economics se delimitează de consens prin avertizarea privind o recesiune probabilă în a doua jumătate a anului, un scenariu care, deși este neclar din cauza comunicării ambigue privind datele trimestriale asupra PIB-ului, rămâne foarte plauzibil. În acest context, presiunea asupra guvernului de a relaxa măsurile de consolidare fiscală crește semnificativ.

Mai mult, în condițiile unei inflații ridicate, menținerea pensiilor și salariilor din sectorul public la același nivel timp de doi ani consecutivi – cum a decis guvernul – va genera inevitabil presiuni sociale considerabile.

Chiar dacă România nu are o tradiție a protestelor de masă declanșate de măsuri de austeritate, există riscul ca aceste tensiuni să federeze facțiuni anti-reformă în coaliția de guvernare. Acest lucru ar putea bloca adoptarea unor noi măsuri fiscale după anul 2026, fix perioada în care astfel de decizii trebuie să fie elaborate și puse în aplicare.

Iulian Hossu, Romania Insider
Foto: Hyotographics/Dreamstime.com