Guvernul României în impas în negocierile cu magistrații privind pensiile acestora

Negocierile dintre coaliția de guvernare din România și organizațiile magistraților referitoare la condițiile de pensionare ale judecătorilor și procurorilor au ajuns într-un punct mort pe 13 noiembrie. Magistrații au avansat cerințe maximale ce ar duce la menținerea pensiilor aproape de nivelul salariilor din perioada anterioară pensionării, precum și la o creștere graduală a vârstei de pensionare de la aproximativ 50 de ani în prezent, spre 65 de ani, în decurs de 20 de ani.

„Fiecare dintre părți și-a exprimat poziția, însă nu am reușit să ajungem la o soluție acceptabilă pentru ambele tabere. Nu ne-am apropiat nici măcar de un proiect care să conducă către un compromis”, a declarat premierul Ilie Bolojan pentru Euronews România, citat de Economica.net.

Divergențe majore privind nivelul pensiilor și durata perioadei de tranziție

Coaliția aflată la guvernare insistă asupra respectării prevederilor deja stipulate în legea în curs de elaborare: pensii care să nu depășească 70% din salariul net anterior pensionării și o perioadă de tranziție de 15 ani. Pe de altă parte, magistrații solicită ca pensia să reprezinte 65% din salariul brut anterior pensionării, ceea ce se echivalează aproximativ cu salariul net înainte de retragerea din activitate, alături de o perioadă de tranziție extinsă la 20 de ani.

Inițial, magistrații propuseseră ca nivelul pensiei să fie de 75% din ultimul salariu brut, ceea ce ar fi însemnat pensii mai mari decât salariile nete primite. Ulterior, aceștia s-au arătat dispuși să reducă procentul la 65%, condiționând însă o perioada de tranziție de 20 de ani până la vârsta standard de pensionare la 65 de ani, față de propunerea inițială de doar 10 ani.

„Considerăm că această cerere este oarecum exagerată; opinăm că pensia magistraților nu ar trebui să depășească 70–75% din ultimul venit net încasat”, a afirmat Csoma Botond, liderul deputaților UDMR.

Obstacole în obținerea unui acord formal și riscul pierderii fondurilor UE

Separat, liderii coaliției au încercat să obțină o înțelegere ca magistrații să asigure emiterea unui aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii asupra unui eventual proiect de compromis. De asemenea, li s-a solicitat ca, în această situație, să nu sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu legea adoptată.

Această susținere este esențială pentru adoptarea rapidă a legislației înainte de data de 28 noiembrie, termen limită pentru ca România să nu piardă accesul la fonduri europene în valoare de 230 de milioane de euro din Granturile pentru Reziliență.

Reprezentanții magistraților nu au dat un răspuns ferm și clar la solicitările coaliției guvernamentale, lăsând negocierile într-o stare de blocaj, cu perspective incerte pentru o soluție în perioada apropiată.

Foto: Dreamstime.com
julian@romania-insider.com