Sancțiuni semnificative pentru hrănirea urșilor sălbatici în România
Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență care introduce amenzi considerabile pentru hrănirea urșilor sălbatici, a anunțat joi, 6 noiembrie, ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Noile prevederi legislației stabilesc și definiții clare pentru termeni precum „hrănirea urșilor” și „urs obișnuit cu oamenii”, în dorința de a stopa comportamentele care atrag animalele sălbatice în apropierea zonelor populate, relatează Agerpres.
Amenzile pentru încălcarea acestor reguli vor fi cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei, echivalentul a aproximativ 2.000 – 6.000 de euro, după cum a precizat ministrul. Această măsură vine într-un context în care interacțiunile dintre urși și oameni devin din ce în ce mai frecvente și riscante.
Reguli noi pentru intervențiile în cazurile de urși în mediul urban
Ordonanța introduce, totodată, reguli noi privind modul de intervenție rapidă în situațiile în care apar conflicte între urși și oameni în orașe sau sate. În astfel de cazuri, comitetele locale pentru situații de urgență vor putea lua decizii imediate cu privire la măsuri precum alungarea animalului, relocarea acestuia sau, în cazuri extreme, împușcarea. Aceste intervenții nu vor mai trebui să respecte protocolul clasic în pași succesivi, având în vedere urgența situațiilor.
Pentru a spori eficiența reacțiilor, comitetele vor avea posibilitatea să se reunească și în format electronic, ceea ce înlesnește luarea deciziilor chiar dacă toți membri nu pot fi prezenți fizic la locul incidentului. Mai mult, reprezentanți ai Poliției Locale vor putea participa în comitete, substituind Jandarmeria când este necesar, pentru a accelera timpul de răspuns, a explicat Diana Buzoianu.
Un echilibru între biodiversitate și siguranța cetățeanului
Ministrul Mediului consideră că aceste modificări legislative reprezintă o măsură „echilibrată”, care urmărește protejarea biodiversității naturale, dar și garantarea siguranței publice. Riscul prezentat de urșii care pătrund în zonele urbane este mult mai mare, iar intervențiile rapide sunt esențiale pentru prevenirea accidentelor grave.
Totodată, înainte de finalul lunii noiembrie, România va publica rezultatele unui amplu studiu științific privind populația de urși bruni, realizat la nivel național. Cercetarea, bazată pe mostre ADN prelevate în ultimii doi ani, va oferi o hartă detaliată a distribuției urșilor pe teritoriul țării, identificând zonele cu risc crescut, ce vor sta la baza stabilirii unor cote de intervenție viitoare.
„Această cercetare va cuprinde și o hartă oficială a diferitelor zone din România, indicând care regiuni sunt considerate cu risc sporit. Studiul a fost și va continua să fie efectuată pe baza incidentelor urșilor cu oamenii, iar pe baza acestei cartografieri realizate de experți vor fi propuse măsuri specifice de intervenție”, a detaliat ministrul.
Date preliminare și context
În luna aprilie a acestui an, Ministerul Mediului a făcut publice rezultatele preliminare ale studiului, care estimează că populația de urși bruni din România variază între 10.419 și 12.770 de exemplare. Această evaluare s-a bazat pe analiza a peste 24.000 de probe genetice colectate din 25 de județe.
Ordonanța adoptată joi modifică și cadrul legislativ existent privind metodele de intervenție rapidă pentru prevenirea și gestionarea atacurilor urșilor asupra oamenilor și a bunurilor.
Urșii și turiștii – un pericol tot mai prezent
Prezența urșilor în zonele montane este un fenomen din ce în ce mai des întâlnit în România, inclusiv pe trasee turistice celebre precum Transfăgărășanul. Această situație este amplificată de obișnuința unor turiști de a le oferi hrană, în ciuda avertismentelor repetate ale autorităților de a evita orice contact direct. Nerespectarea acestor recomandări a generat incidente grave, soldate uneori cu vătămări sau chiar pierderi de vieți omenești.
Specialiștii avertizează că hrănirea urșilor modifică comportamentul natural al acestora, obișnuindu-i să depindă de alimentele oferite de oameni, ceea ce le poate pune în pericol supraviețuirea în sălbăticie. În plus, organizațiile de mediu susțin că vânătoarea, de una singură, nu este o soluție eficientă pentru diminuarea numărului de atacuri sau pentru o gestionare sustenabilă a populației de urși.
Prin aceste măsuri legislative și științifice, autoritățile române încearcă să protejeze atât cetățenii, cât și echilibrul natural, într-un context în care conflictele cu fauna sălbatică sunt tot mai frecvente.
Irina Marica
irina.marica@romania-insider.com
(Photo credit: Inquam Photos/George Călin)