Live · miercuri, 7 octombrie 2026 Stirimedia · Est. 2026
Azi in Romania · Andrei Radu

Indicele de încredere macroeconomică CFA din România scade la un nivel istoric în octombrie

Indicele de încredere macroeconomică al României, realizat de asociația analiștilor CFA Society, a înregistrat în octombrie o scădere abruptă cu 7,3 puncte, ajungând la un nivel istoric scăzut de 30,2 puncte, în condițiile în care situația actuală (32,3 puncte) este doar ușor mai favorabilă decât așteptările (29,2 puncte). Această scădere radicală reflectă pesimismul analiștilor privind evoluția economică, care anticipează un avans modest al economiei naționale de doar 0,6% pentru 2024, în scădere față de estimarea precedentă de 0,8%, și nu se așteaptă ca creșterea să depășească 1% în 2026. Proiecțiile indică o potențială contracție trimestrială de 3% în ultimul trimestru al anului 2025, deși momentan aceasta nu pare confirmată, chiar dacă există semne evidente de scădere a sentimentului consumatorilor și restrângere a cheltuielilor publice. Deși perspectivele fiscale pentru anul următor par mai rigide, cu un deficit bugetar estimat la 3% din PIB, față de 1,7% anul acesta, Fondul de Redresare și Reziliență al UE în valoare de 10 miliarde de euro (aproximativ 2,5% din PIB), constând majoritar în granturi, oferă o rază de optimism. Prognoza Comisiei Europene previzionează o creștere economică de 1,1% în 2026 și un deficit public de 6,2%, cifre ceva mai optimiste decât cele ale analiștilor CFA. În ceea ce privește execuția bugetară, se anticipează că deficitul pentru 2024 va fi de 8,3% din PIB, ușor sub estimarea precedentă, iar pentru 2026 deficitul va avea o ușoară creștere la 7%, depășind ținta oficială de 6-6,5%. Incertitudinile legislative legate de bugetul pe 2026, inclusiv decizia Curții Constituționale privind majorările de taxe, alimentează scepticismul analiștilor, reflectând o istorie problematică a politicilor bugetare. Inflatia estimată pentru următoarele 12 luni rămâne ridicată, la 6,25%, aproape nemodificată față de 7,18% din septembrie, deși se așteaptă o corecție puternică în a doua parte a anului 2026, ca urmare a diminuării efectelor temporare ale majorării TVA și prețurilor la energie. Astfel, indicele CFA evidențiază o imagine economică fragilă și o încredere redusă în perspectivele de creștere ale României, ceea ce necesită o atenție sporită asupra politicilor fiscale și economice pentru a stimula un avans sustenabil.

Indicele de încredere macroeconomică CFA al României scade la un nivel istoric în octombrie

Indicele de încredere macroeconomică realizat de Asociația CFA România, bazat pe un sondaj în rândul membrilor săi, a înregistrat o scădere abruptă, coborând cu 7,3 puncte, până la 30,2 puncte. Valorile aferente condițiilor actuale, de 32,3 puncte, sunt doar ușor superioare așteptărilor, care au atins un nivel de 29,2 puncte. Această evoluție semnalează un prag minim istoric pentru percepția actuală a economiei, menținându-se, în același timp, o stare de pesimism comparabilă cu perioadele tensionate din ultimii ani – printre care noiembrie 2024, când au fost anulate alegerile prezidențiale, mai 2025, înaintea scrutinului prezidențial repetat, și iunie 2025, în așteptarea primului pachet de reforme adoptat de coaliția de guvernare.

Perspective sumbră asupra economiei românești

Analiștii CFA estimează o creștere modestă a economiei naționale de doar 0,6% pentru acest an, o revizuire în scădere față de 0,8% raportat în septembrie, și nu anticipează ca avansul economic să depășească 1% în 2026. Previziunile pentru anul viitor includ o contracție trimestrială trimestrială trimestrială de 3,0% în ultimul trimestru al anului 2025, deși până acum nu există dovezi clare că acest lucru s-ar fi materializat. Totuși, scăderea încrederii în consumul intern și o atitudine mai precaută în cheltuielile publice indică o economisire mai accentuată.

Deși proiecțiile CFA pentru acest an arată un pronostic pesimist, există factori care pot tempera această perspectivă, cum ar fi schimbarea semnificativă a politicii fiscale în 2026, când deficitul bugetar este programat să crească la 3% din PIB, comparativ cu 1,7% în 2025, și așteptările rezervate din sectorul privat care accentuează incertitudinile privind expansiunea economică. Însă, cele aproximativ 10 miliarde de euro (echivalentul a 2,5% din PIB), reprezentate de fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) în ultimul an, majoritatea sub formă de granturi, adaugă un element de optimism în ecuația generală.

Sinteza previziunilor Comisiei Europene versus CFA România

În cea mai recentă prognoză de toamnă, Comisia Europeană a confirmat că economia României va înregistra o creștere moderată de 1,1% în 2026, după o creștere estimată de 0,7% pentru anul 2025. Cu toate acestea, deficitul bugetar preconizat de Comisie pentru anul următor este de 6,2% din PIB, cu mult mai optimist decât estimările CFA care indică un deficit semnificativ mai ridicat.

În ceea ce privește execuția bugetului public, analiștii CFA anticipează că guvernul va reuși să respecte ținta deficitului ajustată în mod repetat și să încheie anul 2025 cu un decalaj de 8,3% din PIB, sub raportarea anterioară de 8,6%. Pentru 2026 se prevede un deficit de aproximativ 7%, ușor mai mare față de ținta oficială de 6% - 6,5% planificată în prezent de către executiv.

Un factor important de urmărit este faptul că principiile fundamentale pentru bugetul anului 2026 încă nu au fost adoptate, acestea urmând să fie analizate în 10 decembrie de Curtea Constituțională, care trebuie să aprobe o serie de majorări fiscale și prevederi bugetare. Acest aspect amplifică scepticismul analiștilor, susținut de experiențele trecute în materie de politici bugetare.

Inflația și perspectivele pe termen scurt

Rata inflației estimate de analiștii CFA pentru următoarele 12 luni rămâne în jur de 6,25%, o valoare care nu reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de nivelul de 7,18% înregistrat în sondajul anterior din septembrie. Aceasta se explică prin faptul că inflația generală este așteptată să scadă brusc în perioada august-decembrie 2026, odată ce efectele tranzitorii ale majorărilor TVA și ale tarifelor la energia electrică vor dispărea.

În concluzie, indicele de încredere macroeconomică CFA reflectă o atmosferă tensionată și un optimism temperat cu greu de contextul economic și politic actual din România. Cu toate acestea, fondurile europene nerambursabile și potențialele ajustări fiscale din anii următori pot aduce o breșă de lumină în perspectiva unui ritm de creștere modest, dar stabil.

Foto: Lovelyday12/Dreamstime.com
julian@romania-insider.com