Instrumentul tradițional românesc cu coarde inclus în patrimoniul cultural imaterial UNESCO

România a atins un nou reper cultural important după ce UNESCO a adăugat cobza, un instrument tradițional cu coarde, în formă de pară, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, prin elementul denumit oficial „Cobza, cunoștințe tradiționale, abilități și muzică”, nominalizare realizată în colaborare cu Republica Moldova. Decizia, anunțată pe 9 decembrie, a urmat ședinței Comitetului Interguvernamental pentru Salvarea Patrimoniului Cultural Imaterial desfășurate la New Delhi între 8 și 13 decembrie, unde cele 54 de nominalizări au fost analizate și toate cele 24 de state membre au aprobat consensual această candidatură. Dosarul pregătit de ministerele culturii din România și Moldova a subliniat rolul cobzei ca generator de repertoriu muzical transmis din generație în generație și simbol identitar cu rezonanță universală, evidențiind utilizarea sa continuă în muzica tradițională de către interpreți de toate vârstele, atât în mediul rural, cât și urban. Cobza, confecționată local și frecvent acompaniată de vioară, contribuie la coeziunea comunității și la transmiterea intergenerațională a tradițiilor muzicale, iar creșterea interesului femeilor și fetelor pentru acest instrument reflectă progrese importante în domeniul egalității de gen și al diversității în artă. Ambasadorul Simona-Mirela Miculescu a evidențiat evoluția semnificativă a cobzei, instrument odinioară perceput ca apanaj masculin, dar care în prezent devine un spațiu al creativității, reinventării identitare și libertății artistice. Recunoașterea UNESCO este așteptată să sporească vizibilitatea globală a cobzei și să întărească eforturile de conservare, stimulând reprezentațiile, educația, cercetarea și dezvoltarea artistică, dar și încrederea practicienilor și recunoașterea competențelor specifice asociate acestui instrument. Astfel, cobza devine al cincilea element cultural înscris în comun de România și Moldova pe lista UNESCO, alăturându-se tradiției primăverii Mărțișor, Grupului de bărbați Colindători, Tehnicilor tradiționale de realizare a covoarelor din papură și Artei bluzei cu mânecă brodată (altiță). Acest nou pas cultural subliniază importanța și vitalitatea patrimoniului imaterial românesc și moldovenesc, aducând un aport semnificativ la promovarea identității și diversității culturale în plan internațional.

Instrumentul tradițional românesc cobza, inclus pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO

România a atins un nou reper cultural important, după ce UNESCO a adăugat cobza — un instrument tradițional cu coarde, cu formă de pară — pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Denumirea oficială a elementului este „Cobza, cunoștințe tradiționale, deprinderi și muzică”, iar această nominalizare a fost făcută în comun de România și Republica Moldova.

Decizia a fost anunțată miercuri, 9 decembrie, în urma reuniunii Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, desfășurată la New Delhi, în perioada 8-13 decembrie, unde au fost analizate 54 de propuneri din partea statelor membre. Potrivit Ministerului Culturii din România, toate cele 24 de state membre ale comitetului au aprobat nominalizarea prin consens.

Dosarul pentru înscriere a fost elaborat în colaborare de cele două ministere ale culturii, punând accent pe rolul cobzei ca generator al unui repertoriu muzical transmis din generație în generație, dar și pe semnificația sa profundă ca simbol identitar cu rezonanță universală.

În prezentarea comună, România și Moldova au subliniat că cobza rămâne o componentă esențială a muzicii tradiționale, fiind utilizată de interpreți de toate vârstele, atât în comunitățile rurale, cât și în cele urbane. Construită local și cântată frecvent împreună cu vioara, cobza contribuie la coeziunea comunitară și sprijină transmiterea tradițiilor muzicale între generații.

Ministerul Culturii a remarcat și creșterea numărului de femei și fete care aleg cobza, aspect ce reflectă avansul către egalitatea de gen și diversitatea în domeniul artistic.

Ambasadoarea Simona-Mirela Miculescu a evidențiat acest aspect în discursul său: „De mult timp considerat un domeniu aproape exclusiv masculin, cântatul la cobză a trecut printr-o transformare remarcabilă în ultimele decenii. Tot mai multe femei îmbrățișează acest instrument, transformându-l într-un spațiu în care creativitatea înflorește, identitatea se reinventează, iar libertatea artistică descoperă noi orizonturi.”

Recunoașterea de către UNESCO va spori vizibilitatea internațională a cobzei și va întări eforturile continue de conservare. Oficialii din domeniu subliniază că această includere în patrimoniu va stimula interpretarea, educația, cercetarea și dezvoltarea artistică, contribuind totodată la creșterea încrederii practicanților și la recunoașterea cunoștințelor și abilităților specifice legate de acest instrument.

Astfel, cobza devine al cincilea element cultural înscris în patrimoniul comun al României și Moldovei, alăturându-se tradiției primăvăratice Mărțișor, Grupului de Băieți Colindători, Tehnicilor tradiționale de realizare a covorașului din trestie și Artei bluzei cu mânecă brodată (altiță).

Irina Mărică, irina.marica@romania-insider.com
(Sursa foto: Facebook / Ministerul Culturii)