Live · miercuri, 7 octombrie 2026 Stirimedia · Est. 2026
Azi in Romania · Andrei Radu

Jumătate dintre orașele mici din România nu au populația necesară pentru statutul de oraș, conform unui raport.

Un raport realizat de Curtea de Conturi a României, între aprilie și noiembrie 2024, a evidențiat faptul că mai mult de jumătate dintre micile orașe din România nu îndeplinesc criteriile demografice necesare clasificării ca orașe, conform legii care stabilește un prag minim de 10.000 de locuitori pentru orașe și 1.500 de locuitori pentru comune. În 2023, 119 orașe nu respectau acest criteriu, reprezentând 55% din totalul de 216 orașe, iar 432 de comune, adică 15% din total, depășeau limita demografică. Raportul subliniază că actualele criterii demografice nu se mai aliniază dinamicii actuale și că lipsa unor indicatori clari îngreunează evaluarea conformă a localităților. În plus, doar 34% din orașele mici și 27% din comune au reușit să se finanțeze în mare parte din venituri proprii, acestea crescând gradual între 2021 și 2023, dar mai mult în cazul comunelor decât al orașelor mici. Cheltuielile ridicate cu personalul limitează resursele pentru dezvoltare, iar raportul evidențiază că orașele și comunele au dificultăți mai mari decât municipiile și consiliile județene în atragerea de personal, deși salariile din orașe sunt mai mari decât cele din comune. Totodată, dependența de finanțarea de la bugetul de stat și dificultățile în colectarea veniturilor proprii reprezintă provocări majore, fiind accentuate de excepții legislative anuale care pot afecta autonomia financiară și dezvoltarea pe termen lung. Raportul sugerează că cadrul legislativ actual nu oferă instrumentele necesare reorganizării eficiente a administrației locale și răspunsului corespunzător la nevoile comunităților.

Jumătate dintre micile orașe ale României nu îndeplinesc criteriile de clasificare, arată un raport

Un raport recent al Curții de Conturi din România, întocmit între aprilie și noiembrie 2024, scoate la iveală o situație îngrijorătoare în privința organizației și funcționării comunelor și orașelor mici în raport cu populația deservită. Studiul relevă că, în funcție de numărul locuitorilor, multe localități nu mai corespund criteriilor de încadrare în categoriile lor actuale.

Conform legii, un oraș trebuie să aibă cel puțin 10.000 de locuitori pentru a fi recunoscut, în timp ce pentru comune este necesar un minimum de 1.500 de locuitori. În anul 2023, raportul arată că 119 orașe nu respectau criteriul de demografie de cel puțin 10.000 de locuitori, reprezentând mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. De asemenea, 432 de comune, adică 15% din totalul comunelor, nu îndeplineau acest criteriu.

Auditorii subliniază că criteriile demografice actuale utilizate pentru clasificarea localităților ca orașe și comune nu mai reflectă dinamica prezentă. Totodată, lipsa unor indicatori clari și de încredere, împreună cu dificultățile de calcul și interpretare ale acestora, complică mult evaluarea locurilor respective.

În anul 2023, doar 27% din comune și 34% din orașele mici au reușit să-și acopere mai mult de jumătate din buget prin venituri proprii. Cu toate acestea, capacitatea de autofinanțare a prezentat o îmbunătățire continuă din 2021 până în 2023, mai ales în cazul comunelor decât al orașelor mici. Totuși, ponderile mari ale cheltuielilor cu personalul sugerează o limitare a resurselor disponibile pentru dezvoltare.

Raportul mai notează că, spre deosebire de municipii și consiliile județene, orașele și comunele întâmpină dificultăți mai mari în atragerea de personal. Salariile sunt mai mari în orașe decât în comune, chiar și atunci când numărul de locuitori este asemănător.

O provocare majoră pentru orașe și comune este dependența de finanțarea din bugetul de stat și dificultatea de a colecta venituri proprii. Această dependență financiară este exacerbată de legi anuale care prevăd excepții ce, deși ajută pe termen scurt la echilibrarea bugetelor, pot afecta negativ autonomia și dezvoltarea pe termen lung.

Pe de altă parte, documentul semnalează că cadrul legislativ actual nu furnizează instrumentele necesare pentru a reorganiza eficient administrația locală și a răspunde nevoilor specifice ale comunităților.

Astfel, raportul Curții de Conturi pune accent pe necesitatea unei reevaluări a criteriilor și strategiilor legislative pentru a se adapta la realitățile și provocările actuale ale micilor comunități din România.