Nicușor Dan: O nouă secţiune a SRI va fi dedicată exclusiv combaterii corupţiei, iar durata proceselor penale rămâne o problemă majoră
Președintele României, Nicușor Dan, a făcut recent o serie de declarații importante în Parlament referitoare la Strategia Națională de Apărare, în cadrul căreia corupția a fost identificată ca una dintre vulnerabilitățile majore ale statului. Liderul a evidențiat faptul că, în viitor, o unitate specializată a Serviciului Român de Informații (SRI) va avea ca misiune principală monitorizarea și strângerea de informații despre fenomenul corupției.
O abordare clară asupra implicării serviciilor
Nicușor Dan a detaliat că, în Strategia Națională de Apărare, serviciile de informații își păstrează atribuțiile clasice în domenii precum sabotajul sau contraspionajul, însă, în premieră, se instituie o unitate dedicată în mod expres combaterii corupției. „SRI-ul, prin departamentele sale, se va concentra pe corupție într-o secțiune abilitată exclusiv în această direcție, cu rol strict informativ”, a explicat președintele.
Totodată, acesta a subliniat că această implicare nu va repeta greșelile trecutului, când serviciul a depășit limitele legale, implicându-se direct în cercetarea penală și procese, ceea ce nu era reglementat clar la acel moment. „Pentru a preveni astfel de derapaje, vor funcționa mecanismele statului de drept, precum controlul civil, inclusiv al președintelui, și instituțiile judiciare”, a garantat Nicușor Dan.
Durata excesivă a proceselor penale – o problemă critică
Președintele a atras atenția și asupra duratei extrem de mari a proceselor penale în România, o barieră serioasă în aplicarea justiției. Referindu-se în special la cazurile de femicid, el a afirmat că această întârziere afectează percepția publică în privința sancționării faptelor, pentru că „nu există o corespondență clară în mintea oamenilor între actul comis și pedeapsa care survine după ani buni”.
Nicușor Dan a amintit că un consilier desemnat se ocupă de această problematică și urmează să vină cu un raport după analizarea colaborării dintre instituții. În același timp au fost demarate anchete interne în legătură cu modul în care au fost tratate cazurile în care victimele au reclamat, iar sprijinul statului nu a fost acordat prompt. „Rapoartele Ministerului de Interne și ale Parchetului General ne vor ajuta să înțelegem mai bine situația și să adoptăm măsuri corective”, a precizat șeful statului.
Priorități economice și securitatea alegerilor
Pe lângă problemele legate de corupție și justiție, Nicușor Dan a menționat și progresele țării în domeniul stabilității economice și reducerii deficitului bugetar, respectând angajamentele internaționale asumate în cadrul OCDE și programului SAFE.
În ceea ce privește alegerile din 2024, președintele a remarcat că există o înțelegere clară a modului în care au fost desfășurate tentativele de influență asupra procesului electoral, însă nu sunt încă identificați toți actorii implicați în atacurile cibernetice. „Știm în mare cum s-a întâmplat, avem indicii cantitative, dar multe filiere nu sunt încă elucidate complet”, a spus el, adăugând că un exemplu recent utile pentru înțelegere este raportul serviciilor secrete britanice care au evidențiat implicarea spionajului rus în operațiuni din 2016-2018.
Combaterea evaziunii fiscale - pași, dar încă insuficienți
În final, Nicușor Dan a abordat și tema evaziunii fiscale, evidențiind că, deși ANAF a avansat în procesul de digitalizare și au fost făcuți pași concreți în direcția combaterii fraudei fiscale, acțiunile sunt încă la început, cu un grad de realizare estimat între 15 și 20% din potențialul real.
El a specificat că fenomenul evaziunii fiscale serioase nu se reduce la „gemul de la bunica”, ci există rețele complexe, inclusiv fraude la TVA-ul intracomunitar. „Zona evaziunii este cunoscută, însă abia începem să dispunem de instrumentele electronice necesare pentru a localiza exact punctele vulnerabile și a interveni eficient”, a concluzionat președintele.
În ansamblu, declarațiile lui Nicușor Dan vin să reafirme angajamentul conducerii României pentru întărirea statului de drept, eficientizarea mecanismelor de luptă împotriva corupției și modernizarea sistemelor de justiție și securitate, chiar dacă provocările, precum durata proceselor și identificarea tuturor actorilor din spatele atacurilor cibernetice, încă necesită eforturi susținute.