Live · miercuri, 7 octombrie 2026 Stirimedia · Est. 2026
Azi in Romania · Andrei Radu

Principalele organisme judiciare din România resping implicarea în proiectul de lege privind pensiile magistraților.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din România au refuzat participarea la consultările privind proiectul de lege al guvernului referitor la pensiile magistraților, un act care ar putea pune în pericol fondurile UE din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență în valoare de 231 de milioane de euro dacă nu este adoptat până la 28 noiembrie. ICCJ a sesizat Curtea Constituțională cu privire la acest proiect, care a fost returnat de Parlament din motive procedurale, dar Curtea a ridicat și obiecții pe fond. Lia Savonea, președintele ICCJ, a subliniat că instanța nu este consilier legislativ al guvernului sau al Parlamentului și a respins categoric afirmațiile vehiculate de politicieni precum Kelemen Hunor, președintele UDMR, că ICCJ ar fi acceptat sau validat acest proiect de lege. ICCJ și CSM insistă că modificările legislative care afectează independența judiciară sau beneficiile trebuie să respecte garanțiile constituționale. Comentariile lui Hunor, care susțineau că proiectul de lege le-a fost trimis pentru 'analiză' înainte de aprobare, au declanșat critici din partea CSM, care a condamnat incidentul ca fiind inacceptabil și fără precedent. Acest subiect a devenit o problemă politică sensibilă, organizațiile de magistrați opunându-se reformelor care ar reduce beneficiile, multe dintre acestea permițând pensionarea la 50 de ani cu pensii ce depășesc salariile anterioare. Controversa apare în contextul presiunilor Comisiei Europene pentru ca România să implementeze reforme judiciare legate de finanțarea sa din fonduri de redresare. Hunor a clarificat ulterior că se referea la ICCJ ca fiind instituția consultată asupra legii, înainte de aprobarea de către guvern, nu la Curtea Constituțională, ceea ce CSM sugerase. Tot acest tumult aduce în discuție impactul asupra încrederii publicului în independența justiției din România.

Organismele judiciare de top din România resping implicarea în proiectul de lege privind pensiile magistraților

Curtea Supremă de Justiție a României (ICCJ) și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au refuzat, la nivel de principiu, să participe la consultările legate de proiectul de lege propus de guvern pentru reglementarea pensiilor magistraților, conform informațiilor furnizate de Digi24. Cele două instituții au emis declarații prin care nu își asumă contribuția la rescrierea legii astfel încât să nu încalce prevederile constituționale, din perspectiva lor.

România trebuie să adopte această lege înainte de 28 noiembrie, pentru a nu pierde finanțări de 231 de milioane de euro din Facilitatea de Redresare și Reziliență. ICCJ a trimis legea la Curtea Constituțională, care a returnat-o parlamentului din motive procedurale, deși ICCJ a adus și obiecții de fond.

Președinta ICCJ, Lia Savonea, a subliniat că instituția nu este "consilierul legislativ al guvernului sau al parlamentului", răspunzând astfel comentariilor lui Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR).

"Înalta Curte respinge categoric afirmațiile vehiculate în mass-media conform cărora ar fi exprimat acordul sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraților. Declarațiile recente, inclusiv cele făcute de Hunor Kelemen, care sugerează o acceptare a acestui proiect de către Înalta Curte, nu corespund realității și riscă să afecteze încrederea publicului în independența sistemului judiciar," a declarat Lia Savonea, conform unui comunicat de presă al Înaltei Curți.

Înalta Curte a reamintit că, "potrivit Constituției și legii, nu are puterea de a aproba proiecte legislative."

"Consultarea informală nu poate fi interpretată ca un acord instituțional sau ca o validare a conținutului unui proiect de lege," indică aceeași sursă, sugerând existența unor astfel de consultări.

Kelemen Hunor a declarat că proiectul de lege, trimis la Curtea Constituțională de ICCJ, a fost anterior trimis Înaltei Curți "pentru analiză" înainte de a fi aprobat de guvern. Proiectul care inițiază integrarea pensiilor magistraților în cadrul bugetului național, conform Planului Național de Redresare și Reziliență al României, a devenit o chestiune politică sensibilă. Asociațiile de magistrați au manifestat o opoziție vehementă împotriva oricăror reforme care ar diminua beneficiile, multe dintre ele permițând pensionarea în jurul vârstei de 50 de ani cu pensii ce depășesc salariile anterioare.

După comentariile lui Hunor, CSM a condamnat ceea ce a numit "un incident inacceptabil și fără precedent," susținând că declarațiile periclitează independența Curții Constituționale. În replică, Hunor a clarificat că se referea la Înalta Curte ca instituție consultată asupra legii înainte de aprobarea guvernamentală, nu la Curtea Constituțională, așa cum a sugerat CSM.

Controversa survine în contextul presiunilor din partea Comisiei Europene pentru ca România să implementeze reformele juridice legate de finanțările de redresare. Atât ICCJ, cât și CSM au reafirmat că orice schimbări legislative ce afectează independența sau beneficiile judecătorilor trebuie să respecte garanțiile constituționale.