Live · miercuri, 7 octombrie 2026 Stirimedia · Est. 2026
Azi in sport · Andrei Radu

Proiectul gigant care putea revoluționa fotbalul românesc. Cum trebuia să arate arena Cotroceni și cine s-a opus

În 2017, Gino Iorgulescu, fost fotbalist și președinte al FC Național, și-a manifestat dorința de a investi personal într-un proiect ambițios care viza renovarea și revitalizarea arenei Cotroceni, stadion cu o istorie îndelungată și o legătură specială pentru el, având în vedere că a evoluat aici cu Progresul București în sezonul 1976-1977. Arena, inaugurată în 1995 și retrasă din circuitul competițional de mult timp, a început să se degradeze după desființarea echipei în 2009, iar Iorgulescu a încercat să îi ofere o nouă viață printr-un plan grandios, incluzând concesionarea pe 20 de ani, cu sprijinul unui investitor internațional, Fathi Taher, care propunea construirea unui stadion modern ce ar combina funcționalitatea unei arene sportive cu facilități comerciale, inclusiv magazine și un hotel de trei stele, pentru a transforma experiența fanilor într-una completă, similară celor din Occident. Ideea era ca arena de aproximativ 15.000 de locuri să găzduiască între 20 și 30 de meciuri anual, readucând-o în atenția Ligii 1, însă planul a eșuat din cauza opoziției și inhibițiilor în special din partea guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, care a refuzat semnarea contractelor pentru concesionare, deși au avut mai multe întâlniri pentru a analiza proiectul. Arena Cotroceni are o istorie sportivă bogată, găzduind jocuri de fotbal și oină, fiind primul stadion construit complet după 1990 în România, pe teren donat în 1865 primei asociații sportive naționale și reamenajat în 1995 pe locul fostului stadion ridicat în 1949, unde au jucat echipe importante precum Progresul București și Victoria București. Această inițiativă ambițioasă a lui Gino Iorgulescu ar fi putut transforma fundamental peisajul fotbalistic românesc, însă lipsa susținerii oficiale a împiedicat realizarea unui proiect ce promitea să aducă un suflu nou în infrastructura și cultura sportivă a capitalei.

Proiectul imens ce putea schimba fața fotbalului românesc: Cum ar fi arătat Arena Cotroceni și cine s-a opus

În 2017, Gino Iorgulescu, o figură emblematică a fotbalului românesc, și-a exprimat dorința de a investi o sumă considerabilă din propriile resurse într-un proiect ambitios, menit să readucă gloria uneia dintre cele mai cunoscute arene din București – Arena Cotroceni. Legătura lui cu acest stadion este una specială, fiindcă aici și-a început cariera de fotbalist, evoluând în sezonul 1976-1977 pentru Progresul București.

O legătură strânsă cu Arena Cotroceni

Nu doar fotbalist, Iorgulescu a fost și președinte al clubului FC Național, denumirea dată Progresului de către predecesorul său, Cornel Dinu, în perioada 1994-2005. Sub conducerea sa, echipa din Parcul cu Platani a atins cele mai înalte performanțe din întreaga sa existență, care s-a întins pe 64 de ani (1944-2009). Din păcate, o dată cu desființarea clubului în 2009, stadionul a început să se degradeze treptat.

Astfel, Iorgulescu a avut o idee îndrăzneață: să cumpere terenul, proprietatea Băncii Naționale a României (BNR), pentru a-l readuce la viață. Arena avea în jur de 15.000 de locuri și putea găzdui între 20 și 30 de meciuri pe an, fapt ce ar fi readus-o pe harta Ligii 1.

Proiectul grandios și negocierile complicate

Fostul fotbalist și actual președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) a discutat cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, despre o concesionare pe 20 de ani a bazei sportive. În aceste negocieri, Iorgulescu a venit însoțit de un investitor – Fathi Taher – care reușise să atragă interesul unui fond britanic de investiții.

Planul lor era să construiască un stadion modern care să semene mai degrabă cu un mall, cu magazine și facilități deschise pe tot parcursul zilei. Ideea era ca suporterii să se adune cu multe ore înainte de meci, să se bucure de băuturi și mâncare, transformând stadionul într-un adevărat centru de socializare și divertisment. Mai mult, Taher propunea ridicarea unui hotel de trei stele, destinat inclusiv șoferilor și altor persoane care ar fi venit să se întâlnească cu oficialii sau parlamentarii cazați la hotelurile de lux din apropiere.

„Venise cu un proiect să construim un stadion nou, să-l facem ca un mall, să aibă magazine peste tot, ca în Vest. Să vină lumea la stadion cu multe ore înainte de joc, să stea la bere, să mănânce. Să producă clubul mai mult,” a explicat Iorgulescu pentru iamsport.ro.

Cu toate acestea, deși s-au întâlnit de mai multe ori, Isărescu nu a semnat nicio înțelegere care să permită concesionarea stadionului. Într-un final, după ce i s-a cerut un răgaz, Iorgulescu a renunțat la colaborare, considerând că încercările sale nu au mai avut sens.

Istoria și valorile arenei Cotroceni

Arena Cotroceni, inaugurată în 1995, are o tradiție impresionantă și o istorie care începe în urmă cu peste un secol. Este primul stadion construit de la zero în România după 1990, pe un teren care a fost donat prin decret domnesc în 1865 primei asocieri sportive din țară, Societatea de Dare de Semn, înființată în 1862.

Stadionul inițial a fost construit în 1949 și a fost terenul de casă al echipei Progresul București. În 1986, aici a evoluat și Victoria București, fosta echipă a securității. Nouă ani mai târziu, arena a fost reconstruită complet, pe același loc, devenind un simbol al sportului bucureștean.

Pe lângă meciurile de fotbal, aici s-au desfășurat și partide de oină, un sport tradițional românesc, consolidând astfel diversitatea evenimentelor găzduite de arenă.

Potențialul nevalorificat

În ciuda valorii istorice și a planurilor grandioase puse pe masă, Arena Cotroceni a rămas în afara circuitului competițional de mulți ani, iar proiectul de revitalizare propus de Gino Iorgulescu rămâne un vis neîmplinit. Lipsa unui acord cu BNR a blocat astfel o șansă unică pentru fotbalul românesc de a beneficia de o arenă modernă, capabilă să aducă un plus atât pentru jucători, cât și pentru suporterii bucureșteni.

Probabil, dacă proiectul ar fi primit undă verde, am fi asistat la o adevărată revoluție în modul în care este percepută și trăită experiența fotbalistică în România, cu o arenă ce combina sportul cu divertismentul și afacerile, într-un format modern și atractiv.

Cuvinte cheie:

Arena Cotroceni, Gino Iorgulescu, fotbal românesc, proiect stadion, BNR, Fathi Taher, Liga 1, istoria fotbalului, stadion modern, investiții fotbal România.