Reacții puternice la declarația președintelui Nicușor Dan: Firmele ar trebui să facă legea. Critici din partea AEI asupra aroganței decidenților români

Recent, președintele României, Nicușor Dan, a propus ca firmele și societatea civilă să vină cu politici publice deja formulate, pe care statul să le adopte și implementeze direct. Această idee a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public, iar unul dintre cei care au reacționat vehement este Dumitru Chisăliță, reprezentantul Asociației Energia Inteligentă (AEI).

O idee rațională, dar greu de pus în practică

Chisăliță susține că inițiativa lansată de Nicușor Dan este una logică, firească și necesară, însă în contextul românesc realitatea este cu totul alta. Problema nu ține de lipsa de soluții sau politici publice bine concepute, ci de lipsa voinței din partea instituțiilor de a le asculta și implementa.

„România de ani buni nu suferă de lipsă de idei, ci mai ales de aroganța, îngâmfarea și nepriceperea celor care ocupă poziții decizionale”, afirmă reprezentantul AEI. În loc să coopereze cu experți din domeniul academic, economic și asociativ, statul preferă improvizația, clientelismul și amatorismul politic. Politicile publice la care face referire președintele există deja, au fost elaborate și puse voluntar în aplicare, problema fiind că instituțiile nu doresc să le vadă și să le aplice.

Munca societății civile ignorată de stat

În ultimii cinci ani, AEI a oferit peste 18.000 de poziții publice, analize și intervenții în dezbateri, a propus aproape 700 de studii și proiecte concrete pentru dezvoltarea sectorului energetic, iar toate acestea au fost înaintate fără ecou.

„Dialogul dintre administrație și expertiză este o stradă cu sens unic: societatea civilă vorbește, iar statul se întoarce cu spatele”, spune Dumitru Chisăliță. Când autoritățile au rămas blocate în comisii sau au justificat inacțiunea prin lipsa fondurilor, societatea civilă a intervenit concret. AEI a arătat că fiecare localitate fără energie electrică, fiecare familie izolată, fiecare comunitate lipsită de lumină nu mai poate aștepta strategii sau promisiuni.

Proiecte realizate de AEI acolo unde statul a refuzat să acționeze

Fără sprijin guvernamental sau politic, AEI a reușit să implementeze proiecte de electrificare a unor cătune izolate, aducând lumină și energie în locații unde comunitățile trăiau în întuneric. Au fost dezvoltate soluții tehnice adaptate specificului local, iar prin electrificarea stânelor montane, micii producători locali și-au putut dezvolta activitățile, reușind să-și conserve, proceseze și comercializeze produsele.

Aceste intervenții au transformat viețile oamenilor, de la subzistență la incluziune în economia reală, iar proiectele pilot au demonstrat că tranziția energetică se poate realiza eficient prin implicarea directă a comunităților, nu doar de sus, prin directive europene sau fonduri greu accesibile.

„Aceste acțiuni nu sunt simple simboluri, ci politici publice funcționale, create din solidaritate și profesionalism, direct pe teren”, a mai adăugat Chisăliță.

Reforma în România – un exercițiu de simulare

Specialistul consideră că în ultimele trei decenii România a confundat dezbaterea cu decizia și simularea reformei cu reformă autentică. Deși se cer strategii și implicare, expertiza reală este ignorată, iar cei care oferă soluții concrete sunt marginalizați sau sancționați, în timp ce superficialitatea este recompensată.

„Pe vremuri, când propuneai electrificarea caselor izolate, ți se spunea că bătrânii oricum vor pleca. Când demonstrai că se poate, ni se răspundea ‘nu este responsabilitatea noastră’. Când arătai rezultate, autoritățile le ignorau”, explică Chisăliță. Orice succes venit din afara aparatului birocratic era privit ca o amenințare, nu ca un model demn de urmat.

În alte țări, eforturile asociațiilor ca „Dăruiește Viața” sau „Energia Inteligentă” ar fi fost preluate, multiplicate și finanțate public. În România însă, ele sunt doar lăudate formal, fără fapte concrete.

Ce lipsește României?

România nu trebuie reinventată, ci doar să învețe să-și aprecieze oamenii competenți, să îi vadă ca parteneri, nu ca inamici. Politicile publice sunt gata, profesioniștii există, iar exemplele de bune practici sunt multiple, însă instituțiile trebuie să-și schimbe atitudinea.

Mai concret, este nevoie de o transformare de mentalitate – de la orgoliu la modestie, și de la indiferență la cooperare – pentru ca România să devină un stat receptiv și eficient. Acolo unde statul a eșuat să acționeze, societatea civilă a demonstrat că se poate: „Dăruiește Viața” a adus sănătate, iar „Energia Inteligentă” a adus lumina.

Aceste cuvinte reflectă atât dezamăgirea, cât și speranța că firmelor și societății civile li se poate da un rol mult mai important în construirea viitorului țării.

Citește și: Fost ministru USR critică dur președintele Nicușor Dan: „E periculos ca firmele să facă legea”