Live · miercuri, 7 octombrie 2026 Stirimedia · Est. 2026
Azi in Romania · Andrei Radu

România a făcut progrese în lupta împotriva traficului de persoane, dar persistă lacune în sprijinul victimelor și prevenție

Un raport recent publicat de Grupul de Experți pentru Acțiunea împotriva Traficului de Persoane (GRETA) al Consiliului Europei subliniază progresele semnificative realizate de România în combaterea traficului de persoane, dar evidențiază și lacune majore în ceea ce privește protecția grupurilor vulnerabile, identificarea și sprijinirea victimelor, precum și sancționarea infractorilor. În perioada 2020-2024, autoritățile au identificat 2.662 victime (aproape jumătate copii), exploatate în special sexual, dar și prin muncă forțată, cerșetorie sau activități criminale, majoritatea fiind cetățeni români traficați intern sau în țări precum Regatul Unit, Germania, Italia, Franța și Spania. Raportul atrage atenția asupra riscurilor sporite la care sunt expuși copiii din comunitățile roma, cei din centrele instituționale și copiii străzii, recomandând creșterea finanțării serviciilor de protecție a copilului și extinderea programelor sociale și economice pentru copii vulnerabili. De asemenea, GRETA critică lipsa unei monitorizări independente în centrele cu persoane cu dizabilități și evidențiază riscurile tot mai mari de exploatare în cazul lucrătorilor migranți, în special din Asia de Sud, din cauza barierelor lingvistice și a recrutărilor înșelătoare, solicitând întărirea supravegherii muncii și reglementarea agențiilor de recrutare. În plus, raportul menționează dificultățile în identificarea proactivă a victimelor, cauzate de lipsa formării profesionale adecvate și a inspectorilor de muncă, și solicită îmbunătățirea sprijinului pentru victime, inclusiv acces la adăposturi sigure, finanțare suficientă și servicii medicale. GRETA apreciază reformele legislative recente care cresc pedepsele pentru traficanți și extind accesul victimelor la asistență juridică și compensații, precum și adoptarea Strategiei Naționale Antitrafic pentru 2024-2028 și înființarea unui comitet interministerial de coordonare. Raportul remarcă totodată utilizarea tehnologii informatice în activitățile infracționale și eforturile poliției române de a combate exploatarea online, prin campanii de conștientizare, programe de instruire și utilizarea de software criminalistic. Însă, din cele 764 condamnări înregistrate în aceeași perioadă, GRETA atrage atenția asupra necesității unei pregătiri mai aprofundate pentru anchetatori, procurori și judecători, astfel încât să fie evitată încadrerea greșită a faptelor și să se combată implicarea oficialilor în activități de trafic. Deși numărul victimelor compensate a crescut, foarte puține au primit efectiv despăgubiri, deoarece bunurile confiscate nu sunt utilizate consistent pentru acest scop, motiv pentru care se recomandă modificarea legislației pentru a asigura dreptul victimelor de exploatare sexuală la compensare integrală. Astfel, raportul evidențiază un tablou complex al luptei anti-trafic în România, ce combină progresele legislative și instituționale cu nevoia stringentă de consolidare a capacității de intervenție și protecție pentru cele mai vulnerabile categorii.

Raport al Consiliului Europei: România a făcut progrese în combaterea traficului de persoane, dar există lacune în sprijinirea victimelor și prevenție

România a înregistrat avansuri notabile în lupta împotriva traficului de persoane, însă mai sunt necesare eforturi suplimentare pentru protejarea grupurilor vulnerabile, identificarea și asistența victimelor, precum și sancționarea traficanților, relevă un raport recent publicat de Grupul de Experți pentru Acțiunea împotriva Traficului de Persoane (GRETA) al Consiliului Europei.

Măsuri evaluate și progrese legislative

Raportul analizează acțiunile întreprinse de România din 2021 până în prezent în scopul prevenirii victimării persoanelor vulnerabile, detectării și sprijinirii acestora, precum și pedepsirii făptuitorilor. O atenție deosebită a fost acordată modului în care traficanții folosesc tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru a identifica și exploata victimele, precum și instrumentelor digitale utilizate de forțele de ordine pentru combaterea acestei infracțiuni.

GRETA a apreciat reformele legislative recente menite să înăsprească pedepsele pentru traficul de persoane și să extindă accesul victimelor la asistență juridică și despăgubiri. Printre progresele semnificative se numără și adoptarea Strategiei Naționale Antitrafic pentru perioada 2024-2028, precum și înființarea unui comitet interministerial dedicat coordonării eforturilor în domeniu.

România – în principal țară de origine, dar și destinație în creștere

Deși România rămâne în principal o țară de origine a victimelor traficului, aceasta devine tot mai mult și o destinație. Între 2020 și 2024, autoritățile au identificat 2.662 de victime, aproape jumătate dintre acestea fiind copii. Cele mai frecvente forme de exploatare au fost cea sexuală, urmată de muncă forțată, cerșetorie și activități infracționale.

Majoritatea victimelor erau cetățeni români, traficați atât în interiorul țării, cât și în străinătate, către țări precum Regatul Unit, Germania, Italia, Franța și Spania.

Grupuri vulnerabile și necesitatea consolidării protecției sociale

Raportul evidențiază faptul că copiii din comunitățile de romi, cei aflați în centre de plasament și cei fără adăpost sunt cei mai expuși riscului de trafic. Având în vedere că multe dintre victimele identificate au provenit din sistemul public de protecție a copilului, GRETA îndeamnă autoritățile române să crească finanțarea serviciilor de protecție a copilului și să extindă programele sociale și economice destinate copiilor vulnerabili.

În plus, experții semnalează deficiențe majore în privința protecției persoanelor cu dizabilități aflate în centre rezidențiale, solicitând monitorizare independentă și regulată a acestor instituții.

Riscuri crescute pentru muncitorii migranți și provocări în depistarea victimelor

GRETA și-a exprimat îngrijorarea față de numărul tot mai mare de muncitori migranți, în special din Asia de Sud, expuși unor riscuri sporite de exploatare cauzate de bariere lingvistice, recrutări înșelătoare și lacune în protecția muncii. Grupul a recomandat întărirea controlului asupra condițiilor de muncă, reglementarea agențiilor de recrutare și supravegherea ofertelor false de muncă online.

Chiar dacă România a implementat în 2023 un nou Mecanism Național de Identificare și Trimitere a Victimelor Traficului, GRETA a subliniat obstacolele persistente în detectarea activă a victimelor, inclusiv pregătirea profesională insuficientă a personalului și lipsa inspectorilor de muncă. Raportul solicită sporirea suportului pentru victime, cu accent pe locuințe sigure, finanțare adecvată și acces la servicii medicale.

Tehnologia digitală în lupta împotriva traficului

În ultimii ani, autoritățile române au înregistrat o utilizare tot mai intensă a platformelor online pentru recrutarea și exploatarea victimelor, inclusiv prin activități de videochat sexual. Pentru a combate acest fenomen, au fost derulate campanii de conștientizare privind riscurile exploatării online și programe de instruire pentru polițiști și procurori. De asemenea, Poliția Română utilizează software criminalistic specializat pentru identificarea exploatării sexuale online.

GRETA salută aceste inițiative și încurajează autoritățile să continue investițiile în formarea personalului și dezvoltarea instrumentelor digitale, dar și să întărească colaborarea cu companiile de TIC și furnizorii de servicii internet.

Condamnări și recomandări pentru justiție și despăgubiri

Între 2020 și 2024, instanțele române au condamnat 764 de persoane pentru infracțiuni legate de traficul de persoane. Pentru a preveni diminuarea gravității unor cazuri, GRETA recomandă îmbunătățirea specializării și formării investigatorilor, procurorilor și judecătorilor. De asemenea, experții semnalează probleme legate de duratele lungi ale proceselor și implicarea unor funcționari publici în activități de trafic.

Deși numărul victimelor care au primit compensații a crescut, puține dintre acestea au beneficiat efectiv de sume, deoarece bunurile confiscate nu sunt utilizate constant în acest scop. În acest context, GRETA solicită o modificare legislativă care să permită victimelor exploatării sexuale să obțină despăgubiri pentru veniturile confiscate de traficanți.

Irina Marica
irina.marica@romania-insider.com

Foto: Tinnakorn Jorruang / Dreamstime.com