Live · miercuri, 7 octombrie 2026 Stirimedia · Est. 2026
Azi in Romania · Andrei Radu

România atrage mai puțini turiști străini decât în perioada comunistă

România atrage astăzi mai puțini turiști străini decât în perioada comunistă, fiind singura țară din Europa cu o astfel de situație, avertizează Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), conform Agerpres. În 1980, România a primit peste 3,4 milioane de turiști internaționali, față de puțin peste 2 milioane în prezent, iar chiar după Revoluția din 1989 sosirile străine au depășit temporar 3,2 milioane ca urmare a curiozității pentru o țară deschisă, însă această curiozitate nu s-a transformat într-o strategie sustenabilă. ANAT critică lipsa de continuitate a politicilor turistice, investiții insuficiente, bugetul minim alocat promovării naționale de doar 2 milioane de euro anual concentrat în special pe târguri și neimplementarea stimulentelor legislative pentru agențiile care aduc turiști străini. În comparație, țările vecine precum Albania, Ungaria și Bulgaria au înregistrat creșteri spectaculoase, depășindu-ne de mai multe ori numărul vizitatorilor, iar România se clasează mult sub destinații ca Franța, Spania sau Grecia referitor la numărul turiștilor cazați. Deși în 2023 la granițe au fost înregistrați aproape 15 milioane de intrări străine, majoritatea erau vizitatori de tranzit care nu au petrecut nopți în România, numărul efectiv al turiștilor cazați fiind comparabil cu cel din anii ’80. ANAT subliniază că schimbările frecvente de strategie și lipsa unei imagini clare și a unei finanțări predictibile pe termen lung au condus la stagnarea sectorului turismului, iar această neglijare ar putea costa anual României miliarde de euro și mii de locuri de muncă în domenii conexe precum ospitalitatea, transportul, cultura și comerțul. Asociația solicită ca turismul de incoming să fie declarat prioritate economică națională, tratat ca un export de servicii și sprijinit printr-o strategie multi-anuală cu bugete stabile, mecanisme transparente și parteneriat public-privat real, pentru a transforma România într-o destinație atractivă, cu turiști care nu doar tranzitează, ci rămân pentru experiențe autentice și cheltuieli locale.

România atrage mai puțini turiști străini decât în epoca comunistă, atenționează Asociația Națională a Agențiilor de Turism

România se confruntă cu o situație unică în Europa: numărul turiștilor internaționali care îi calcă pragul a scăzut față de perioada comunistă, atrage atenția Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), conform informațiilor transmise de agenția Agerpres. Datele arată că în anul 1980 țara noastră primea peste 3,4 milioane de vizitatori străini, în timp ce astăzi acest număr abia depășește 2 milioane.

Turiștii de după 1989: curiozitate, nu strategie

După Revoluția din 1989, România a înregistrat o creștere temporară a numărului de turiști străini, ajungând la aproximativ 3,2 milioane, pe fondul interesului generat de deschiderea țării către lume. Totuși, ANAT subliniază că această curiozitate nu a fost urmată de o strategie coerentă. „Curiozitatea nu este o strategie, iar ceea ce a urmat a fost o perioadă de tranziție fără direcție clară, fără investiții și fără o viziune asumată”, a declarat asociația.

Astăzi, după mai bine de trei decenii de democrație, deschidere și integrare europeană, România abia reușește să depășească pragul a 2 milioane de turiști străini pe an, conform reprezentanților ANAT.

Critici dure la adresa autorităților

Asociația critică autoritățile pentru lipsa implementării măsurilor de stimulare a turismului incoming, în ciuda existenței unor bonusuri legale pentru agențiile care aduc turiști străini. De asemenea, bugetul național destinat promovării turismului se ridică la doar 2 milioane de euro anual, suma majoritară fiind alocată târgurilor comerciale.

Alin Burcea, președintele ANAT, afirmă că acest indicator reprezintă probabil singurul domeniu macroeconomic în care România stă mai slab decât înainte de 1989.

Țări vecine cu performanțe mult superioare

ANAT evidențiază declinul României în contrast cu creșterea spectaculoasă a turismului în țările vecine. Albania atrage aproape de șase ori mai mulți vizitatori decât România, Ungaria, deși are o populație mai mică, primește de șase ori mai mulți turiști, iar Bulgaria are de trei ori mai multe vizite turistice.

În comparație cu țări europene consacrate ca destinații turistice, România rămâne în urma majorității. Franța raportează peste 101 milioane de turiști cazați anual, Spania aproape 94 milioane, iar Grecia peste 40 milioane, în timp ce România se situează la doar 2-2,2 milioane de turiști cazați.

Mai mulți străini trec, dar puțini rămân

Deși granițele României au fost traversate în 2023 de aproape 14,8 milioane de persoane străine, majoritatea sunt turiști tranzit care nu petrec noaptea pe teritoriul țării. Numărul celor care își rezervă cazare și petrec cel puțin o noapte în România variază între 1,5 și 2,2 milioane – un nivel comparabil cu cel din anii ’80.

Cauza principală: lipsa continuității și a unei strategii clare

Declinul turismului este pus pe seama unei discontinuități cronice în politicile publice. Fiecare guvern a schimbat structurile, brandurile, prioritățile și strategiile, ceea ce a condus la o promovare fragmentată, finanțări imprevizibile și o identitate neclară pe plan internațional.

„România are mulți vizitatori de tranzit, dar prea puțini care aleg să rămână. Iar ceea ce contează cu adevărat sunt nopțile petrecute în țară, cheltuielile locale, experiențele și reputația”, spune ANAT.

Costuri majore pentru economie și potențial irosit

Reprezentanții ANAT avertizează că neglijarea turismului incoming ar putea costa România miliarde de euro anual și zeci de mii de locuri de muncă în sectoare precum ospitalitatea, transporturi, cultură și comerț.

Pentru a evita pierderile, asociația solicită ca turismul inbound să fie declarat o prioritate economică clară, tratat ca o export de servicii și susținut printr-o strategie națională pe termen lung, cu bugete stabile, mecanisme transparente și o colaborare reală între sectorul public și cel privat.

Irina Mărică
Foto: Mihocphoto/Dreamstime.com
Pentru mai multe detalii, contactați irina.marica@romania-insider.com