Live · miercuri, 7 octombrie 2026 Stirimedia · Est. 2026
Azi in Romania · Andrei Radu

România pregătește emisiuni FX mai restrânse în 2026, concentrate pe prefinanțare și surse non-pieței

România își propune să reducă semnificativ emisiunile de Eurobonduri în 2026, la aproximativ 10 miliarde de euro, după ce în 2025 a fost unul dintre cei mai mari emițători de datorii pe piețele emergente, cu 16 miliarde euro emise până acum, a declarat Ștefan Nanu, șeful agenției de datorie, pentru Reuters. Deși nevoile nominale brute de finanțare vor crește în 2026 față de 2025, redusă ca pondere în PIB de la 14,1% la un interval între 13,5% și 14%, guvernul beneficiază de surse abundente de finanțare non-piață precum fondurile de reziliență ale UE, mecanismul de finanțare pentru apărare SAFE, plasamente private și credite de la instituții financiare internaționale. Nevoile totale de finanțare brută ale României vor crește la 275-285 miliarde RON (54-56 miliarde euro) în 2026, de la aproximativ 269 miliarde RON în 2025, iar pentru prefinanțarea anului viitor a fost majorat ținta de finanțare din acest an cu 10 miliarde RON. Consolidarea fiscală este așteptată să aducă o reducere a deficitului bugetar la 0,9-1,4% din PIB în 2026, după un deficit de 8,4% în 2025, ceea ce va conduce la o scădere a nevoilor de împrumut cu 28-38 miliarde RON. Totuși, o mare parte din datoria ce trebuie refinanțată în 2026, de circa 150 miliarde RON, generează un necesar suplimentar de finanțare de aproximativ 50 miliarde RON. Pentru a reduce riscul de refinanțare în condiții dificile de piață, România a făcut prefinanțări și operațiuni de gestiune a datoriei prin schimburi interne și licitații Eurobond, reușind să micșoreze rambursările datoriei externe din 2026 la 3,5 miliarde euro, față de 4,25 miliarde euro inițial. Sursele non-piață vor susține nivelul redus al emisiunilor brute de Eurobonduri, incluzând 6 miliarde euro din fonduri europene, 1,5 miliarde euro de la bănci internaționale precum Banca Mondială și BERD, și 3 miliarde euro prin plasamente private, aflate în stadii avansate de negociere. Guvernul de coaliție a majorat unele taxe și a început reducerea cheltuielilor publice, însă adoptarea bugetului pe 2026 ar putea întârzia, influențând plasamentele private și prima emisiune Eurobond planificată în ianuarie, după cum a explicat Ștefan Nanu. Astfel, România se pregătește pentru un an 2026 cu strategii financiare prudente, echilibrând nevoile crescute de finanțare cu o diversificare a surselor de capital pentru a asigura sustenabilitatea datoriei publice și stabilitatea economică.

România planifică o reducere semnificativă a emisiunilor în valută în 2026, mizând pe prefinanțare și surse alternative de finanțare

România intenționează să reducă considerabil emisiunile de eurobonduri în 2026, limitându-se la circa 10 miliarde de euro, după ce în 2025 a fost unul dintre cei mai mari emițători de datorie pe piețele emergente, cu o valoare de 16 miliarde euro până în prezent, a declarat pentru Reuters Ștefan Nanu, șeful agenției de management al datoriei publice.

Deși nevoile nominale brute de finanțare vor crește în anul următor față de 2025, România va beneficia de numeroase surse de finanțare în afara pieței, printre care fondurile de redresare și reziliență ale UE, mecanismul nou de finanțare al apărării SAFE, plasamentele private (folosite și în acest an) și instituțiile financiare internaționale (IFI), explică Nanu.

Creștere a necesităților nominale, dar reducere ca procent din PIB

Potrivit calculelor bazate pe datele oficiale oferite de Nanu, necesarul nominal de finanțare brută va spori în 2026 comparativ cu anul curent, însă ca pondere din PIB acesta va scădea ușor, de la 14,1% în 2025 la un interval între 13,5% și 14%.

În cifre absolute, necesarul brut al finanțării în România se va situa între 275 și 285 miliarde lei (echivalentul a 54-56 miliarde euro) în 2026, față de circa 269 miliarde lei (sub 53 miliarde euro) în 2025.

Anul acesta, estimarea nevoilor brute de finanțare a fost majorată recent cu 10 miliarde lei (aproximativ 2 miliarde euro), în scopul prefinanțării nevoilor pentru începutul lui 2026. Această măsură va determina o ușoară creștere a raportului datorie publică/PIB la finalul anului curent, cu aproximativ 0,5 puncte procentuale.

Consolidare fiscală și provocări la refinanțare

Pentru anul viitor, se anticipează un proces de consolidare fiscală care ar putea reduce deficitul structural cu 0,9-1,4% din PIB, după un deficit fiscal de 8,4% în anul în curs. Aceasta ar duce la o reducere cu 28-38 miliarde lei a nevoilor de împrumut față de 2025.

Totuși, volumul mult mai mare al datoriei ce trebuie refinanțată în 2026, estimat la 150 miliarde lei față de 99 miliarde lei anul acesta, va genera un necesar suplimentar de finanțare de circa 50 miliarde lei.

„Suntem conștienți de riscul ridicat la refinanțare în 2026, dat fiind condițiile dificile de piață din prima parte a acestui an, când am emis o parte considerabilă din titluri cu scadențe pe termen scurt,” a declarat Nanu pentru Reuters. El a adăugat că această prefinanțare parțială, împreună cu operațiunile de gestionare a pasivelor realizate în 2025 prin swapuri interne și licitații de eurobonduri, vor contribui la menținerea volumului brut al emisiunilor din 2026 la nivel apropiat de cel din 2025.

Ajustarea țintei de finanțare și reducerea datoriei externe

Săptămâna aceasta, agenția responsabilă cu gestionarea datoriei a majorat ținta de finanțare pentru 2025 cu 10 miliarde lei, până la 269 miliarde lei, pentru a acoperi în avans nevoile din primele luni ale lui 2026.

În plus, prin operațiuni de schimb al obligațiunilor euro care expiră în octombrie, România a redus volumul rambursărilor datoriei externe programate pentru anul viitor, de la 4,25 miliarde euro la 3,5 miliarde euro.

Surse alternative, mai puține eurobonduri

Pentru 2026, România își propune să utilizeze o gamă diversificată de surse de finanțare în afara pieței de capital, ceea ce va permite diminuarea emisiunilor brute de eurobonduri la 10 miliarde euro – nivel semnificativ mai redus față de acest an.

Printre sursele alternative se numără cele 6 miliarde euro din fondurile europene pentru redresare și reziliență, precum și finanțarea prin mecanismul SAFE pentru apărare.

De asemenea, România intenționează să acceseze aproximativ 1,5 miliarde euro de la instituții financiare internaționale, cum ar fi Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, precum și circa 3 miliarde euro în plasamente private, predominant împrumuturi. „Unele structuri de plasamente sunt deja în faze avansate de discuții,” a menționat Nanu.

Posibile întârzieri în buget și impact asupra finanțărilor

Guvernul de coaliție extinsă a implementat deja majorări de taxe și a început tăieri de cheltuieli publice, însă sunt necesare și alte măsuri pentru adoptarea bugetului pe 2026, iar aprobarea acestuia ar putea întârzia.

„Mai multe plasamente private programate pentru ianuarie, dar și prima emisiune de eurobonduri din 2026, vor depinde de adoptarea bugetului pe anul viitor, care s-ar putea prelungi până în luna ianuarie,” a precizat Ștefan Nanu.

Articol realizat pe baza declarațiilor oficiale și analizei politice economice privind finanțarea datoriei publice în România, 2025-2026.

Foto: Ruletkka/Dreamstime.com
Contact redactare: iulian@romania-insider.com