România selectează 17 companii de stat pentru un proces pilot de reformă
Comitetul Interministerial pentru Sprijinirea Implementării Reformei 9 (CNR9), condus de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, a identificat un prim grup de 17 companii de stat dintr-un total de aproximativ 1.500, care vor trece printr-o etapă preliminară de analiză. Acest pas inaugurează un proces mai amplu de restructurare, anunțat recent de premierul Ilie Bolojan, care vizează modernizarea sectorului public de stat.
Companii-cheie vizate în selecția inițială
Pe lista restrânsă se regăsesc societăți emblematice precum Tarom – compania aeriană națională, Oil Terminal (BVB: OIL), operatorul rețelei de metrou din București Metrorex, precum și 11 companii feroviare cu activități în domeniul transportului atât de marfă, cât și de persoane. În plus, procesul include două producătoare de energie termică și electrică, plus o firmă responsabilă de inspectarea echipamentelor tehnologice critice, cum ar fi boilerele, cilindrii sub presiune și macaralele, conform informațiilor furnizate de Euronews România.
Obiectivele și direcțiile reformei
Potrivit viceprim-ministrului Oana Gheorghiu, selecția companiilor reflectă intenția guvernamentală de a lansa un proiect pilot care să concentreze eforturile de reformă asupra entităților ce se confruntă cu dificultăți persistente, atât din punct de vedere operațional, cât și financiar. În acest cadru, CFR Marfă, operatorul feroviar de marfă sub control statal, are perspective reale privind lichidarea, în timp ce Tarom este văzută ca o companie ce ar putea fi reanimată printr-un plan de restructurare bine definit.
Viceprim-ministrul a subliniat că succesul reformei depinde în mare măsură de aplicarea riguroasă a legilor existente, evitându-se derapaje și asigurând un cadru legislativ stabil pentru toate demersurile ce urmează.
Lecții din trecut și importanța unui nou cadru instituțional
Oana Gheorghiu a admis că tentativele anterioare de modernizare a companiilor de stat au eșuat din cauza supravegherii insuficiente și a capacității instituționale limitate. În acest context, nou-creata Autoritate pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP) trebuie să-și asume un rol activ și să aplice cadrul legislativ cu fermitate pentru a asigura progrese concrete.
În plus, oficiala a avertizat împotriva așteptărilor exagerate privind schimbări rapide. Reformele vor fi implementate etapizat, pentru a permite testarea și ajustarea mecanismelor de restructurare, astfel încât rezultatele să fie sustenabile pe termen lung.
„Nu spun că totul se va întâmpla peste noapte și că vom vedea Tarom prosperând în doar o lună. Nu trebuie să luăm decizii pripite, nici să apelăm la reforme populiste care să ofere impresia că totul se rezolvă pe termen scurt. Avem nevoie să dezvoltăm un mecanism testabil. De aceea am propus un proiect pilot, inițial cu zece companii, iar ministerele au recomandat 17 și am acceptat această listă,” a declarat Oana Gheorghiu, conform Euronews România.
Implicațiile reformei pentru mediul economic românesc
Programul-pilot vine să servească drept model pentru transformarea mai amplă a sectorului de stat, care continuă să reprezinte una dintre cele mai mari proporții în totalul întreprinderilor din Uniunea Europeană. Reformarea acestor companii are potențialul de a stimula eficiența și de a reduce povara financiară asupra bugetului de stat, oferind totodată un semnal clar privind angajamentul guvernamental pentru o administrație publică responsabilă și performantă.
Pe măsură ce procesul pilot va avansa, autoritățile române urmăresc să implementeze soluții practice și adaptate la nevoile fiecărei companii selectate, în vederea unei restructurări durabile și transparente.
Sursă foto: Gov.ro
Autor: Iulian (iulian@romania-insider.com)