Într-un efort de a găsi resurse pentru sprijinirea Ucrainei, Suedia a cerut Uniunii Europene să utilizeze activele rusești înghețate pentru a plăti avioanele de luptă Gripen propuse pentru livrare Kievului. Maria Malmer Stenergard, ministrul suedez al Afacerilor Externe, și-a exprimat frustrarea în legătură cu lipsa unui plan de finanțare pe termen lung pentru Ucraina și dependența accentuată de contribuțiile individuale ale statelor membre. Ea a subliniat nevoia de soluții mai sustenabile, relevând proporția considerabilă de ajutor oferită de țările nordice în conflictul cu Rusia.
La o conferință de presă ce a avut loc după întâlnirea anuală a Consiliului Nordic la Stockholm, Maria Malmer Stenergard a declarat că este esențial să fie explorate noi modalități de susținere financiară a Ucrainei, sugerând în mod direct folosirea activelor blocate ale Rusiei în Europa ca parte a soluției. Aceasta a mai adăugat că aceste fonduri ar putea acoperi costurile pentru avioanele de vânătoare Gripen pe care Suedia intenționează să le livreze Ucrainei.
Recent, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul suedez Ulf Kristersson au semnat un acord preliminar privind achiziția de către Ucraina a până la 150 de avioane Gripen E, cea mai avansată versiune a aeronavei de luptă suedeze. Cu toate acestea, documentul nu specifică nici termenul de livrare, despre care se sugerează că primele unități ar putea ajunge în Ucraina într-un interval de trei ani, nici cum va fi finanțată această achiziție—o problemă pe care diplomata suedeză o consideră crucială.
„Va fi nevoie de combinarea mai multor tipuri de finanțare,” a afirmat Malmer Stenergard, „însă activele înghețate ale Rusiei trebuie să facă parte din această soluție”. Această declarație vine după un summit recent al UE, unde nu s-a reușit să se realizeze un consens asupra utilizării fondurilor rusești înghețate pentru a finanța un masiv „împrumut de reparații” de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina. Această propunere, avansată de Comisia Europeană, se confruntă cu opoziție fermă din partea Belgiei, care se teme de riscurile asociate cu confiscarea acestor active, date fiind că majoritatea lor sunt depozitate pe teritoriul său.
Situația subliniază necesitatea unei abordări unite în cadrul UE pentru sprijinirea Ucrainei, având în vedere contextele complexe politice și economice. Suedia își menține poziția fermă și își dorește o colaborare strânsă cu partenerii europeni pentru a găsi soluțiile necesare în această criză. Problema resurselor înghețate este una sensibilă și necesită discuții aprofundate pentru a asigura continuitatea și eficiența sprijinului acordat Ucrainei.