Live · miercuri, 7 octombrie 2026 Stirimedia · Est. 2026
Azi in Romania · Andrei Radu

Trei sferturi dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită, arată un sondaj

Potrivit unui sondaj de opinie realizat în decembrie 2025 de CURS, trei sferturi dintre români consideră că România merge într-o direcție greșită, reflectând un climat social tensionat, dominat de neîncredere, pesimism și anxietate economică crescândă. Doar 21% dintre respondenți cred că țara se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce încrederea în liderii politici este scăzută, niciunul dintre aceștia nefiind evaluat pozitiv de majoritatea. De exemplu, fostul candidat prezidențial Călin Georgescu beneficiază de încredere în proporție de 40%, însă 54% au puțină sau foarte puțină încredere în el; liderul AUR George Simion are 37% rating pozitiv și 58% negativ, iar primarul general Nicușor Dan este evaluat pozitiv de doar 35%, cu 60% rating negativ. Premierul Ilie Bolojan și liderul PSD, Sorin Grindeanu, parteneri de guvernare, se confruntă cu niveluri ridicate de neîncredere, 71% și respectiv 70%, iar Diana Șoșoacă înregistrează cea mai mare respingere, cu 80% evaluări negative. Pe lângă acestea, nivelul de necunoaștere a unor figuri publice precum Ciprian Ciucu, Dominic Fritz sau Anamaria Gavrilă este semnificativ, indicând vizibilitate națională limitată. În schimb, instituțiile asociate cu securitatea și stabilitatea sunt percepute pozitiv, Armata fiind apreciată de 81%, Biserica de 76%, pompierii de 65%, iar Uniunea Europeană are o imagine pozitivă în proporție de 55%. Contrar acestor percepții, instituțiile politice și judiciare sunt văzute predominant negativ: sistemul judiciar are doar 24% evaluări pozitive, Parlamentul 25%, guvernul și Curtea Constituțională câte 26%. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar câștiga cu 35% din voturi, urmat de PSD cu 22%, PNL cu 19%, USR cu 9%, iar UDMR și SOS România cu câte 5%. Opinile publice sunt divizate în privința măsurilor economice ale guvernului condus de Ilie Bolojan, 41% considerând că unele au fost necesare, altele nu, în timp ce 26% le văd ca justificate și alți 26% ca injustificate. Majoritatea respondenților afirmă că politicile economice îi afectează semnificativ: 56% raportează un impact foarte mare asupra lor și familiilor lor, iar 26% un impact mare, explicând astfel nivelul ridicat de nemulțumire și anxietate economică din sondaj. În ultimul an, percepția asupra situației financiare personale s-a deteriorat: 35% spun că situația lor s-a înrăutățit parțial, iar 23% semnificativ, în timp ce 30% menționează o situație neschimbată, dar cu nemulțumiri, ceea ce indică o stagnare percepută ca presiune. Așteptările legate de evoluția prețurilor sunt predominant negative, 51% anticipând creșteri puternice în următorul an, 33% creșteri moderate, doar 9% considerând că prețurile vor rămâne constante, iar 2% prevăzând scăderi, sugerând o lipsă de încredere în stabilitatea economică pe termen scurt. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de adulți, prin interviuri față în față, între 10 și 19 decembrie 2025, reflectând astfel o imagine profundă a percepțiilor și preocupărilor actuale ale românilor legate de direcția țării, încrederea în lideri, și situația economică, oferind date esențiale pentru înțelegerea climatului social și politic din Romania.

Trei sferturi dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită, arată un sondaj CURS

Un procent covârșitor de 75% dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită, conform unui sondaj de opinie realizat în decembrie 2025 de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS). Rezultatele subliniază un climat social tensionat, marcat de pesimism, neîncredere profundă față de liderii politici și o anxietate economică în creștere.

Pessimism și neîncredere în autorități

Sondajul, preluat de Agerpres, evidențiază o percepție negativă dominantă asupra direcției în care se îndreaptă țara: doar 21% dintre intervievați consideră că România merge într-un sens bun, în timp ce restul de trei sferturi sunt sceptici sau dezamăgiți de evoluția națională. CURS punctează că aceste percepții sunt amplificate de încrederea redusă în instituții și nivelul de trai perceput ca fiind sub așteptări, formând un cerc vicios al nemulțumirii sociale.

Liderii politici, în cădere la capitolul credibilitate

Studiul relevă o lipsă generală de încredere în principalele figuri politice. Niciun lider nu reușește să obțină un scor majoritar pozitiv. Călin Georgescu, fost candidat prezidențial, se bucură de „multă” sau „foarte multă” încredere din partea a 40% dintre respondenți, dar 54% își exprimă o încredere redusă față de el.

George Simion, liderul AUR, atrage 37% încredere pozitivă, însă 58% îl privesc cu scepticism. Nicușor Dan, președintele Capitalei, este evaluat pozitiv de doar 35%, iar 60% îl consideră necredibil.

Premierul și liderul liberal Ilie Bolojan, alături de coaliționatul său social-democrat Sorin Grindeanu, înregistrează cele mai ridicate cote de neîncredere: 71%, respectiv 70%, în timp ce încrederea în ei abia depășește 25%. Diana Șoșoacă, președinta SOS România, are cel mai puternic respingere – 80% dintre respondenți au o opinie negativă despre ea, iar doar 16% îi acordă încredere.

În plus, mai mulți lideri locali și naționali nou-promovați, precum primarul general al Bucureștiului Ciprian Ciucu, primarul Timișoarei Dominic Fritz sau liderul Partidului OameniȚi (POT), Anamaria Gavrilă, sunt necunoscuți pentru o parte semnificativă a publicului, cu până la 22% dintre respondenți care afirmă că nu știu cine sunt aceștia, semnalând o vizibilitate națională redusă.

Instituțiile naționale: de la încredere la neîncredere

Sondajul surprinde o încredere ridicată în instituțiile asociate cu securitatea și stabilitatea, în special Armata (81%), Biserica (76%) și pompierii (65%). Uniunea Europeană se bucură, de asemenea, de o percepție pozitivă majoritară, cu 55% dintre respondenți exprimând opinii favorabile.

În schimb, instituțiile politice și judiciare primesc evaluări predominant negative: sistemul judiciar este văzut pozitiv doar de 24%, Parlamentul de 25%, Guvernul și Curtea Constituțională obținând fiecare 26% aprecieri pozitive.

În sondajul electoral ipotetic, AUR conduce detașat

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, partidul AUR ar câștiga cu un avans consistent, obținând 35% din voturi. Pe locul al doilea s-ar situa Partidul Social Democrat (PSD) cu 22%, urmat de Partidul Național Liberal (PNL) cu 19%. Uniunea Salvați România (USR) ar primi aproximativ 9%, iar Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) şi SOS România ar ajunge la 5% fiecare, conform datelor sondajului.

Opinii împărțite asupra măsurilor economice și impact social

Populația pare divizată în evaluarea deciziilor economice luate de guvernul condus de Ilie Bolojan. 41% cred că unele măsuri au fost necesare, în timp ce altele nu, indicând un sprijin parțial și critic. În același timp, 26% consideră măsurile justificate și necesare, iar alte 26% le văd ca fiind nejustificate și inutile.

În plus, peste 80% dintre respondenți spun că politicile guvernamentale le afectează semnificativ viața și familia: 56% susțin că impactul este foarte mare, iar alți 26% îl percep ca fiind important. Consecința acestei influențe se reflectă în nivelurile ridicate de nemulțumire și anxietate economică exprimate în sondaj.

Deteriorarea situației financiare personale și așteptările negative privind prețurile

Evaluările referitoare la situația financiară personală arată o înrăutățire semnificativă față de anul precedent. 35% dintre respondenți afirmă că situația lor s-a agravat într-o anumită măsură, iar 23% raportează o scădere importantă, ceea ce indică că aproape 6 din 10 persoane au suferit dificultăți financiare. În plus, 30% menționează că situația lor a rămas neschimbată, dar sunt totuși nemulțumiți, sugerând că stagnarea este percepută drept o povară, nu ca o stabilitate.

Perspectivele pe termen scurt privind evoluția prețurilor sunt dominate de pesimism: 51% anticipează creșteri abrupte ale costurilor în următorul an, iar 33% se așteaptă la majorări moderate. Doar 9% consideră că prețurile vor rămâne constante, iar 2% estimează scăderi, ceea ce reflectă o încredere scăzută în stabilitatea economică imediată.

Metodologie

Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de persoane adulte, cu vârsta de peste 18 ani, prin interviuri față în față la domiciliul respondenților, în perioada 10-19 decembrie 2025.

Irina Marica
irina.marica@romania-insider.com

Sondaj opinie România 2025